G.C.S.A.

                  Obiectivitatea in stiintele sociale

-valorile influenteaza de multe ori stiintele sociale: teoria elitelor
-valorile sociologului influenteaz tipul sau favorit.
"Metodologia stiintelor sociale"-Max Weber
Weber sustine ca nu exista obiectivitate absoluta in stiintele sociale, stiinte ce depind de valorile culturale ale diferitilor cercetatori.
Totusi in folosirea metodelor de cercetare exista obiectivitate care tine de normele obiective si care face posibila validarea acelorasi rezultate de mai multi cercetatori.
Conditia pt care acest adevar sa fie recunoscut de mai multi cercetatori este ca ei sa aiba o atitudine de onestitate si sa fie angajati in aceasta cercetare.
Weber contesta teza dupa care cercetarea fenomenelor sociale s-ar reduce la niste legi care apar in anumite conditii.
El sustine ca in stiintele sociale nu trebuie sa cautam legi de acelasi tip.
Realitatea sociala este prezenta intr-o serie de configuratii individuale unice.
In functie de contextul istoric in care se petrece si este privit diferit, totul se reduce la valorile cercetatorului.
Intr-o stiinta ca astronomia ne intereseaza masa lor (cantitative).
In stintele sociale ne intereseaza aspectele calitative.
Daca am presupune ca cercetarea din stiintele sociale s-ar reduce la descoperirea unor legi bazate pe regularitati totul s-ar reduce la niste reguli.
Factorii depind de contextul istorc si mai ales devin eligibili de catre cercetatori pe baza propriilor valori.
Cultura este un concept valoric interpretat in functie de valorile noaste.
Cunoasterea unui fenomen cultural nu poate fi lipsita de presupozitii.
Karl Marx este un determinist, iar Max Weber nu.
Obiectivitatea este imposibila in stiintele sociale din doua motive:
 1.cunoasterea legilor sociale: nu este o cunoastere a realitatii sociale ca atare (reprezentare folosita in mintea noastra)
 2. cunoasterea evenimentelor culturale este de neconceput daca omitem semnificatia care o au pt noi in anumite tipuri de evenimente.
Este imposibil sa formulam o stiinta universala a realitatii sociale.
Weber spune ca proiectam asupra stiintelor sociale anumite preferinte valorice care fac imposibila o cercetare obiectiva.
Intr-o cercetare exista urmatoarele etape:
   1.alegerea temei- subiective
   2.alegerea bibliografica
   3. schema conceptuala( folosita in cercetare si care variaza de la o epoca la alta)
Weber considera ca este absurd sa ne inchipuim o stiinta sociala bazata pe un sistem inchis de concepte care sintetizeaz un complex intrg de valori valabile.
Weber nu spune ca nu exista un adevar valabil.El nu este un relativist cultural.
Pentru Weber cunoasterea este subiectiva pt ca fiecare dintre noi putem afla sau cerceta anumite lucruri.
Weber sustine ca nu putem izola fapte sociale pure de valorile noastre si astfel nu putem avea solutia.
Este bine ca in cercetare si in stiintele sociale ca cercetatorii sa isi constientizeze propriile valori si sa si le declare explicit la inceputul cercetarii.





                Neutrality in Political Science
                       Neutralitatea in stiinta politica
                               Charles Taylor

-diferenta dintre filosofia politica si stiinta politica
-provocarea de un curent filosofic:Pozitivism
Moda pozitivismului sustinut de Cercul de la Viena
Pozitivistii afirmau ca numai ceea ce poate fi verificat prin experienta este un enunt cu sens.
Acest curent pozitivist a influentat stiintele politice si stiintele sociale, conducand la concluzia ca aceste stiinte trebuie sa fie asemena stiintelor naturii si sa studieze la rece, neutru doar faptele de observatie, in timp ce filosofia politica, care prescrie valori precum libertatea, dreptatea, egalitatea este ceva nestiintific si trebuie evacuat din aria stiintelor politice.
Taylor raspunde acestei provocari atacand notiunea de stinta politica pura s observa ca exist si in stiinta politica incercari diferite, rivale de a oferi o explicatie cauzala pentru acelasi fenomen:
  - ofera o explicatie functionala  bazata pe teoria sistemelor
  -explicatie bazata pe concepte sociologice (Lipset)
  -explicatie bazata pe dimensiunea psihologica a comportamentului politic (Harold Lasswell)
Taylor observa ca aceste explicatii se bazeaza pe niste structuri conceptuale sau acdre teoretice care nu constau numai in fapte de observatie ci presupun si niste situatii valorice.
Aceste cadre teoretice stabilesc si dimensiunile prin care pot varia fenomenele.
Teoria lui Marx despre societatea capitalista-considera irelevanta pozitia partidului politic aflat la putere si considera ca dimensiunea cruciala este structurata de clasa societatii.

Platon-a pornit de la premisa ca armonia sociala poate fi atinsa prin disparitia tuturor conflictelor sociale.
         - a propus utopia din "Republica" in care proiecteaza o societate lipsita de orice tensiuni si conflicte sociale, disciplinata prin educatie, control militar si constitutie.
Aristotel-premisa realista
             -tensiunile de clasa nu pot fi eradicate niciodata si capata mereu forme noi
            - "Politica" propune o incercare de a tine conflictele sub control prin intermediul rolului de echilibru exercitat de clasa de mijloc
Taylor crede ca rolul filosofiei politice este sa elaboreze un cadru normativ pt stiinta politica.
Taylor analizeaza trei teorii politice si dovedeste ca niciuna nu este neutra.Toate cele trei teorii definesc conditiile care conduc la democratia moderna.
 1.Teoria lui Lipset din lucrarea "Omul politic"
-stabilesteo conditie necesara pt democratie cum ar fii:prezenta conflictului sau a clivajului social; necesitatea formarii grupurilor de interes
-se opune teoriei lui Rousseau: dezaproba organizarea factiunilor (taberelor rivale); considera ca, consensul politic este relizat de indivizi izolati si nu de grupuri organizate.
Taylor observa ca in cadrele normative ale teoriei lui Lipset dimensiunea in care pot varia societatile politice este restransa numai la 3 posibilitati:
         -o societate care nu poate fi condusa decat prin suprimarea violenta a libertatii si prin guvernare despotica
         - o societate in carepacea este asigurata de o oligathie care serveste doar interesele unui grup minoritar
         - democratia moderna in care exista libertate, autoguvernare si pluralism politic
In baza faptului ca teoria ne ofera o singura alegere rezulta ca de fapt teoria nu ne ofera nicio alegere, suntem constransi sa alegem democratia.Teoria are o premisa valorica si anume democratia este cea mai buna societate.
Taylor- cadrul normativ ne ofera o geografie a intinderii fenomenelor si ne spune care este limita pana la acre pot varia fenomenele si care sunt dimensiunile majore ale variatiei.
    2. Teoria structural-functionala a lui G.Almond din lucrarea "Politica zonelor in curs de dezvoltare" si Teoria comportamentala a lui Hraold Lasswell din lucrarea "Putere si societate"- contin evaluari  implicite ale caracteristicilor presupus nutre ale sistemelor politice.
    3.In Teoria lui Lasswell dimensiunea variatiei permite numai doua alternative:
              -decizia juridica bazata pe reguli explicite aplicate impartial
              -decizia arbitrata sau tiranica
Prima decizie respecta libertatea individului in timp de a doua o elimina.