G.C.S.A.

                  Obiectivitatea in stiintele sociale

-valorile influenteaza de multe ori stiintele sociale: teoria elitelor
-valorile sociologului influenteaz tipul sau favorit.
"Metodologia stiintelor sociale"-Max Weber
Weber sustine ca nu exista obiectivitate absoluta in stiintele sociale, stiinte ce depind de valorile culturale ale diferitilor cercetatori.
Totusi in folosirea metodelor de cercetare exista obiectivitate care tine de normele obiective si care face posibila validarea acelorasi rezultate de mai multi cercetatori.
Conditia pt care acest adevar sa fie recunoscut de mai multi cercetatori este ca ei sa aiba o atitudine de onestitate si sa fie angajati in aceasta cercetare.
Weber contesta teza dupa care cercetarea fenomenelor sociale s-ar reduce la niste legi care apar in anumite conditii.
El sustine ca in stiintele sociale nu trebuie sa cautam legi de acelasi tip.
Realitatea sociala este prezenta intr-o serie de configuratii individuale unice.
In functie de contextul istoric in care se petrece si este privit diferit, totul se reduce la valorile cercetatorului.
Intr-o stiinta ca astronomia ne intereseaza masa lor (cantitative).
In stintele sociale ne intereseaza aspectele calitative.
Daca am presupune ca cercetarea din stiintele sociale s-ar reduce la descoperirea unor legi bazate pe regularitati totul s-ar reduce la niste reguli.
Factorii depind de contextul istorc si mai ales devin eligibili de catre cercetatori pe baza propriilor valori.
Cultura este un concept valoric interpretat in functie de valorile noaste.
Cunoasterea unui fenomen cultural nu poate fi lipsita de presupozitii.
Karl Marx este un determinist, iar Max Weber nu.
Obiectivitatea este imposibila in stiintele sociale din doua motive:
 1.cunoasterea legilor sociale: nu este o cunoastere a realitatii sociale ca atare (reprezentare folosita in mintea noastra)
 2. cunoasterea evenimentelor culturale este de neconceput daca omitem semnificatia care o au pt noi in anumite tipuri de evenimente.
Este imposibil sa formulam o stiinta universala a realitatii sociale.
Weber spune ca proiectam asupra stiintelor sociale anumite preferinte valorice care fac imposibila o cercetare obiectiva.
Intr-o cercetare exista urmatoarele etape:
   1.alegerea temei- subiective
   2.alegerea bibliografica
   3. schema conceptuala( folosita in cercetare si care variaza de la o epoca la alta)
Weber considera ca este absurd sa ne inchipuim o stiinta sociala bazata pe un sistem inchis de concepte care sintetizeaz un complex intrg de valori valabile.
Weber nu spune ca nu exista un adevar valabil.El nu este un relativist cultural.
Pentru Weber cunoasterea este subiectiva pt ca fiecare dintre noi putem afla sau cerceta anumite lucruri.
Weber sustine ca nu putem izola fapte sociale pure de valorile noastre si astfel nu putem avea solutia.
Este bine ca in cercetare si in stiintele sociale ca cercetatorii sa isi constientizeze propriile valori si sa si le declare explicit la inceputul cercetarii.





                Neutrality in Political Science
                       Neutralitatea in stiinta politica
                               Charles Taylor

-diferenta dintre filosofia politica si stiinta politica
-provocarea de un curent filosofic:Pozitivism
Moda pozitivismului sustinut de Cercul de la Viena
Pozitivistii afirmau ca numai ceea ce poate fi verificat prin experienta este un enunt cu sens.
Acest curent pozitivist a influentat stiintele politice si stiintele sociale, conducand la concluzia ca aceste stiinte trebuie sa fie asemena stiintelor naturii si sa studieze la rece, neutru doar faptele de observatie, in timp ce filosofia politica, care prescrie valori precum libertatea, dreptatea, egalitatea este ceva nestiintific si trebuie evacuat din aria stiintelor politice.
Taylor raspunde acestei provocari atacand notiunea de stinta politica pura s observa ca exist si in stiinta politica incercari diferite, rivale de a oferi o explicatie cauzala pentru acelasi fenomen:
  - ofera o explicatie functionala  bazata pe teoria sistemelor
  -explicatie bazata pe concepte sociologice (Lipset)
  -explicatie bazata pe dimensiunea psihologica a comportamentului politic (Harold Lasswell)
Taylor observa ca aceste explicatii se bazeaza pe niste structuri conceptuale sau acdre teoretice care nu constau numai in fapte de observatie ci presupun si niste situatii valorice.
Aceste cadre teoretice stabilesc si dimensiunile prin care pot varia fenomenele.
Teoria lui Marx despre societatea capitalista-considera irelevanta pozitia partidului politic aflat la putere si considera ca dimensiunea cruciala este structurata de clasa societatii.

Platon-a pornit de la premisa ca armonia sociala poate fi atinsa prin disparitia tuturor conflictelor sociale.
         - a propus utopia din "Republica" in care proiecteaza o societate lipsita de orice tensiuni si conflicte sociale, disciplinata prin educatie, control militar si constitutie.
Aristotel-premisa realista
             -tensiunile de clasa nu pot fi eradicate niciodata si capata mereu forme noi
            - "Politica" propune o incercare de a tine conflictele sub control prin intermediul rolului de echilibru exercitat de clasa de mijloc
Taylor crede ca rolul filosofiei politice este sa elaboreze un cadru normativ pt stiinta politica.
Taylor analizeaza trei teorii politice si dovedeste ca niciuna nu este neutra.Toate cele trei teorii definesc conditiile care conduc la democratia moderna.
 1.Teoria lui Lipset din lucrarea "Omul politic"
-stabilesteo conditie necesara pt democratie cum ar fii:prezenta conflictului sau a clivajului social; necesitatea formarii grupurilor de interes
-se opune teoriei lui Rousseau: dezaproba organizarea factiunilor (taberelor rivale); considera ca, consensul politic este relizat de indivizi izolati si nu de grupuri organizate.
Taylor observa ca in cadrele normative ale teoriei lui Lipset dimensiunea in care pot varia societatile politice este restransa numai la 3 posibilitati:
         -o societate care nu poate fi condusa decat prin suprimarea violenta a libertatii si prin guvernare despotica
         - o societate in carepacea este asigurata de o oligathie care serveste doar interesele unui grup minoritar
         - democratia moderna in care exista libertate, autoguvernare si pluralism politic
In baza faptului ca teoria ne ofera o singura alegere rezulta ca de fapt teoria nu ne ofera nicio alegere, suntem constransi sa alegem democratia.Teoria are o premisa valorica si anume democratia este cea mai buna societate.
Taylor- cadrul normativ ne ofera o geografie a intinderii fenomenelor si ne spune care este limita pana la acre pot varia fenomenele si care sunt dimensiunile majore ale variatiei.
    2. Teoria structural-functionala a lui G.Almond din lucrarea "Politica zonelor in curs de dezvoltare" si Teoria comportamentala a lui Hraold Lasswell din lucrarea "Putere si societate"- contin evaluari  implicite ale caracteristicilor presupus nutre ale sistemelor politice.
    3.In Teoria lui Lasswell dimensiunea variatiei permite numai doua alternative:
              -decizia juridica bazata pe reguli explicite aplicate impartial
              -decizia arbitrata sau tiranica
Prima decizie respecta libertatea individului in timp de a doua o elimina.

C.F.S. curs

                 Curs 1
Stiinta este un domeniu bazat pe o formula speciala de cunoastere.

Cunoasterea stiintifica reprezinta baza unor domenii sistematice a unor metode de analiza a realitatii de care vorbim.
Cunoasterea lumii exista de cand exista si omul.
Stiinta in sensul modern a aparut in modernitate.Primul mare ganditor care face o turnura semnificativa a fost Galileo Galilei.El a adus in vedere verificarea empirica a unor teze stiintifice.Adevarata cunoastere de peste 2000 de ani este pur speculativa.
Stiinta-2 tipuri de divort-fata de filosofie
                                    - fata de empiric
Filosofia foloseste metode logice, analize logice, dar speculative.
Fizica, astronomica constau in verificarea empirica.
Cunoasterea stiintifica a schimbat modul de gandire impus de stiinta.Modul fizicalist s-a impus la nivelul intregii populatii.
In ajunul Craciunului anului 1629 Galileo Galilei incheia redactarea celebrei sale lucrari :"Dialogo". Cartea era scrisa chiar in forma unui dialog intre trei personaje: Salviati, Sagredo si Simplicio. Salviatii este adeptul teoriei copernicane, Sagredo era un personaj real, iar Simplicio era purtatorul de cuvant al teoriei aristotelice, adica a conceptiei oficiale asupra lumii sustinute de Biserica.
Lucrarea sa s-a bucurat de un succes imens, dar si de reactia prompta a Bisericii. Astfel in 1633 Galilei a fost obligat sa pronunte formula de abjurare :"Totul se misca". Cu toate acestea Galilei este ultimul mare ganditor care este sanctionat de Biserica.Desi arestat la domiciliu, Galilei a mai publicat o lucrare in Olanda. In 1642 moare.
In anul 1642 se naste Isaac Newton, cel care a fost considerat adesea cel  mai mare om de stiinta al modernitatii. Lucrarea sa capitala, "principiile matematice ale filosofiei nturale", aparuta in 1687, avea sa intre in conflict cu modelul oficial al lumii. Lucrarea avea trei parti:
~partea 1: miscarea corpurilor
~partea 2: miscarea corpurilor intr-un mediu rezistent
~partea 3: miscarea lumii (carte filosofica)
Intr-o scrisoare pe care a trimis-o lui Edmund Halley, Newton se arata dispus sa renunte la aceasta ultima parte scriind: " filosofia este o doamna atat de importanta incat este mai bine sa ai probleme juridice decat sa ai de a face cu ea."
Aceasta carte poate fi considerata astfel certificatul de nastere a stiintei moderne.

In sec XVII-XVIII se nasc majoritatea stiintelor naturii prin dezvoltarea unor teze de cunoastere a lumii. Secolul XX aduce momente construibile despre om si despre societate. Procesul de constructie, de infiintare a societatii este dat de un proces nu de o singura persoana. In sociologie voorbim de fondatori, nu de o singura persoana.
La inceputul sec XX se afirma un francez pe nume Auguste Compte. El preda dar sis crie un curs de filosofie pozitiva (anii' 30). Pt Compte esenta unei stiinte este metoda, tocmai de aceea incearca sa cunoasca metoda pt societate. Compte considera ca filosofia trebuie sa gaseasca metoda evolutiei societatii.
"Legea celor trei stadii" se refera la cele trei staii prin care trece totul: cunoasterea, stiintele, omul, umanitatea.
Cele 3 stadii sunt:
~stadiul teologic: omul functioneaza pe acelasi calapod
~stadiul metafizic: cunoasterea speculativa, organizare formala; este un stadiu in care cunoasterea nu este empirica
~stadiul pozitiv: stadiul maturitatii spre care evolueaza umanitatea
Termenul de sociologie este propus chiar de Compte, desi poate nu este foarte inspirat pt un extrem de rafinat om de cultura cum era el.Aceasta pt ca el este un barbarism, intrucat provine din doua cuvinte cu origini diferite, de la latinescul "socio" multime, populatie, gloata si grecesul "logos" stiinta.
Sociologia a fost numita initial fizica sociala si statistica sociala.

Herbert Spencer cauta aceleasi legi universale ale evolutiei societatilor. Instrumentul metodologic de sprijin in demersul sau nu il mai constituie insa fizica, ci biologia. In sec XVIII-XIX oamenii vad trnsformari radicale. Spencer ne propune o evolutie: trecerea de la societatile militare la societatile industriale. El incearca sa foloseasca o paralela de biologie: un organsim se naste, se maturizeaza, apoi moare. Teoria lui Spencer a mai fost denumita si " darwinism social".

Karl Marx este primul care propune un model al constructiei teoretice a sociologiei care are baza autentic sociala. el a propus un model de constructie a sociologiei pornind de la economie. Renunta la conceptul de societate, care este mult prea filosofic si utilizeaza conceptul de formatiune social-economica. Si el cauta o legitate universala a evolutiei societale. Aceasta este legea concordantei dintre fortele si relatiile de productie.
Esenta unei societati este modelul in care ea produce bunurile de care are nevoie: fiortele de productie si relatiile de productie. Nu mai avem evident de a afce cu un model fizicalist si nici cu unul biologic, ci cu unul pur social. Dinamica lor este diferita: fortele de productie evolueaza mai rapid, pe cand relatiile de productie tind sa ramana stabila. In istorie se produc revolutii in care se schimb relatiile de productie; revolutiile sociale fiind necesare. La un moment dat a aparut un surplus care a fost asimilat de o paret din relatiile de productie= sclavagism; proprietatea privata devenind un furt.
Modul comunist: nivel la care se produc suficient de mult= ideea de productie comuna, absenta expolatarii.
Marx este considerat in istoria sociologiei ca fiind creatorul perspectivei conflictualiste. Marxismul a fost preluat si adaptat l noile conditii.

Max Weber refuz modelul clasic de pana la el; refuza termenul de societate. Stadiul sociologiei trebuie sa plece de la stadiul actiunii sociale. Metodele clasice ale stiintelor naturii nu au valoare pt stiintele sociale.El este autoru sociologiei interpretative, adica a sociologiei care considera ca procesul de cunoastere a vietii sociale trebuie sa plece de la comprehensiune. Sociologia numai este pt el o stiinta a societatii, obiectul sau de studiu fiind actiunea sociala.Weber a murit in 1919 si a semnat din partea Germaniei Tratatul de la Versailles.

Secolul XX a adus alte noi perspective de analiza a vietii sociale:
~functionarismul
~structural-functionarismul
Perspectiva functionalista a fost lansata la mijlocul sec XX si a fost monetizata de doi mari sociologi americani: Talcoott Parsons si Robert Merton. Functionalistii au preluat conceptul de functie din biologie si l-au cuplat celui de structura, care a fost propus de prima data in studiile lingvistice, iar mai apoi in antropologie.
Precursorul interactionalismului in sociologie este Charles Cooley; el este cel care propune, chiar la inceputul sec XX o teorie de factura interactionalista: "Teoria sinelui oglinda", potrivit careia sinele individului este format doar in interactiunea cu ceilalti, care sunt niste oglinzi in care un individ se observa pe sine.
Un alt precursor al interactionalismului este Isaac Thomas. "Legea lui Thomas" sau "Legea definirii situatiei: spune ca daca o situatie este definita ca reala, atunci ea va deveni reala prin consecintele definirii ei ca reala.

Primul moment istoric semnificativ a fost marcat la inceputul sec XX de sociologul francez Emile Durkheim. El este cel care propune primul curs universitar de sociologie, dar si prima lucrare de sociologie care se bazeaza pe date empirice: "Sinuciderea".
Al doilea moment semnificativ il reprezinta lansarea cercetarilor de teren,la nivelul orasului. Este vorba de prima scoala de sociologie din America, Scoala de la Chigaco.





Curs 2

              Cunoasterea comuna si cunoasterea stiintifica

 Cunoasterea stiinfica este superioara datorita principalelor ei atribut, pe cand cunoasterea comuna este esentiala pt dezvoltarea umana si nu poate fi inlocuita niciodata de cunoasterea stiintifica.

Cunoasterea Stiintifica

1. Se bazeaza pe evidente verificabile. Cunoastrea stiintifica isi propune ca obiectiv esential verificarea informatiilor cu care opereaza si respinge din start orice tip
2.Are un caracter mijlocit. Cunoasterea stiintifica este mijlocita intotdeauna de concepte, de metode si tehnici, de instrumente de masurare.
3. Este precisa, sistematica si acumulativa. Instrumentele si metodele ii asigura cunoasterii stiintifice o mult mai mare precizie, un caracter inalt cuantificabil si nu in ultimul rand informatiile obtinute sunt sistematizate si acumulate intr-un corpus de cunoastere care permite astfel evolutia si progresul acestui tip de cunoastere.
4.Este obiectiva: Cunoasterea stiintiifica face ca ea sa fie independenta de subiectul care utilizeaza mijloacele de cunoastere respective.

Cunoasterea comuna

1.Este subiectiva. Cunoasterea comuna este intotdeauna a unui subiect particular si este conditionata de orizonturile valorice, de preferintele si atitudinile acestuia, de interesele pragmatice.
2. Este nemijlocita. "Hic et Nunc", adica intotdeauna aici si acum
3 Experienta personala nu se transmite altora.

                      Metodele de cercetare

- sunt specifice stiintelor sociale si pornesc de la o problema
- problema reprezinta un model de raportare la realitate in care fie iti propui un anumit obiectiv fie problema legata de o diferenta intre asteptarile date fata de ceea ce este realitatea
-explorarea unei realitati descriptive
-interpretarea unor realitati dar in anumite conduite naturale; nu respecta legile deja formate
-construirea de ipoteze: este o constructie care are o structura logica deductiva
Variabilele sunt caracteristici masurabile a unui decupaj din realitate.
Exista variabile- discrete (valoare, gen)
                       - continui (orice valoare)
         variabile- dependente
                      - independente (care influenteaza)
Ipoteza urmareste sa fie testata de aceea ea este o propozitie care trbuie testata.
~Testabilitatea: o ipoteza nu este ipoteza daca nu are valoare de testabilitate
~Plauzibilitatea: criteriu de ierarhizare a ipotezei
Ipoteza se poate testa daca putem masura variabilele implicate.
Exista 4 tipuri de scale:
1.Nominale: nu presupun ordine, ierarhii intre valori
2Ordinale:valori ordonabile; ele sunt de la inferior la superior
3.De interval: oricate valori (scala ordinala)
4.De proportii: punct de referinta naturala (scala de interval)


Metodele clasice sunt urmatoarele:

1 Ancheta.=metoda de cercetare bazata pe un instrument numit chestionar; care presupune o serie de itemi ce urmaresc reactia oamenilor la intrebarile respective
-fiind o metoda cantitativa se incearca masurarea precisa la intrebari
Un tip special de ancheta, focalizata pe o problematica limitata, si care este confundat adesea cu ancheta este sondajul de opinie. Acesta este un instrument de cercetare focalizat exclusiv asupra opiniei publice.

2.Esantionarea= metoda prin care dintr-un nr de cazuri totale se decupeaza o parte vis-a-vis de care se aplica metoda.
Variabila care caracterizeaza o populatie poarta numele de parametru; aceeasi variabila, masurata la nivelul esantionului poarat numele de estimatie.

3.Observatia=metoda de cercetare care este preluata direct din metodologiile de cercetare ale stiintelor naturii
-este structurata pe o grila
Observatia poate fii:-distorsionata
                              - nedistorsionata
                              - participativa
                              - nonparticipativa

4.Experimentul este o observatie provocata.
-se manevreaza o variabila
-are caracter invaziv
Cea mai importanta observatie se leaga de efectul disturbator pe care il produce experimentul insusi.Acest efect disturbator poarta numele de efectul Howthorne.Acest efect a fost descoperit de catre unul din pionierii sociologiei industriale, Elton Mayo.
-experimentul se poate studia pe sine

Un tip special de metoda care ne permite sa studiem in stiintele sociale nu doar prezentul, ci si procesele si fenomenele, ca si produsele culturale ale societatilor trecute, este analiza documentelor sociale.
Documentele pot fi:
-publice:ziare, emisiuni TV
-oficiale:acte
-personale:autobiografii, cv
Tipurile speciale de investigatii sunt:
focus-grup
studiu de caz
analiza longitudinala
studiul panel:presupune aceleasi intrumente, aceeasi populatie, acelasi esantion




Curs 3
                       Cultura
Se refera la tot ceea ce produce, utilizeaza fiinta umana dar care are proprietatea de a fi transmisa de la o generatie la alta prin orice fel de mijloace cu exceptia celor genetice.
Majoritatea comportamentelor animale sunt conditionate de instincte in timp ce in cazul oamenilor majoritatea comportamentelor sunt indiscutabil conditionate de invatare.
Sistemul nostru de gandire se bazeaza pe limbajul cultural.
Civilizatia este o cultura de export.Toate societatile creeaza cultura, numai ca anumite modele sunt prelucrate de alte societati, numite "culturi dezvoltate".
Transmiterea culturii este prin urmare un proces vital pt orice societate.Modelul prioritar in care aceasta transmitere are loc face ca o cultura, respectiv societatea care o poseda, sa aiba un anumit tip de profil.
Pt a preciasi mai clar intelesu conceptului de cultura trebuie sa incercam sa-l diferentiem de un alt termen uzual, folosit in stransa corelatie cu termenul de cultura, uneori ca si sinonim.Este vorba de termenul de civilizatie.
-cultura desemneaza latura spirituala a creatiilor dintr-o societate
-civilizatia desemneaza latura materiala

                Structura culturii
Exista 3 componente majore ale culturii:

1.Componenta ideatica: se refera la totalitatea ideilor, valorilor care sunt vehiculate intr-o societate
2.Componenta normativa: se refera la totalitatea regulilor pe care oamenii le respecta intr-o societate
3.Componenta obiectuala:obiecte
Componenta ideatica+componenta normativa= ideologii
componenta normativa+ componenta obiectuala= tehnologii

Normele sociale sunt extrem de diverse, putand spune chiar ca traim in permanenta intr-un univers normativ.
Normele pot fii:-ideale:norme prescrise si de regula consfintite formal
                        -statistice(reale); norme care exista in relitate in sensul in care ele se impun in practica sociala

Natura normativa a tehnologiilor tebuie sa o intelegem insa intr-un cadru mai larg decat cel al cunoasterii obisnuite.
Exista din acest punct de vedere 3 tipuri de norme:
-norme tehnice
-norme de organizare
-norme sociale

"Teoria devalajului cultural"-W.Ogburn: la introducerea oricarei noi tehnologii se preoduce un decalj intre asimilarea normelor tehnice, de organizare si sociale.

Totalitatea normelor dintr-o societate formeaza ordinea normativa.
Nerespectarea normelor atrage sanctiuni, pedespe.Pedepsele pot fi:
-formale:forma predefinita, scrisa
-informale:nu sunt scrise

Norme formale: sanctiuni puternice-legi penale
                        sanctiuni slabe-legi civile

Norme informale:sanctiuni puternice-morala traditiei
                          sanctiuni slabe:obiceiuri



                  Limbajul

Limbajul este pivotul fundamental al culturii.El este un instrument esential pt orice fel de cultura.
Limbajul este definit ca orice sistem de semne si de reguli de utilizare a acestora capabile de a transmite mesaje (codul morese, limbajul florilor).
La baza oricarui limbaj stau semnele, care sunt unitati de semnificatie purtate de un semnal.
~Umberto Eco:"semnul este orice este pus pt altceva."
Limbajul are caapcitatea de a compune semnificatii in baza unor reguli utilizand semne particulare.
Reguli:-sintactice:reguli de combinare a cuvintelor intre ele (gramatica)
          - semantice: de corespondenta intre semn si unitatea culturala
Limbajul este mecanismul fundamental al cunoasterii.El dicteaza modul de raportare la lume.Gandirea nu poate functiona fara semne si reguli de operare, adica fara limbaj.

~Teoria relativismului lingvistic:E Sapir si B Whorf
-teoria spune ca oamenii au limbaje diferite, vad si inteleg lumea in forme diferite

                       Cultura, subcultura, contacultura








Element cultural=cea mai simpla componenta a unei culturi
                        = norme, obiecte, idei (complexe culturale)
Cultura si subcultura sunt comunitati cu identitate proprie care isi dezvolta propria cultura
Subculturile pot sa apartina unor comunitati profesionale.
Subcultura se refera la ideea apartenentei si deci a raportarii la o cultura dominanta.
Daca complexele culturale ale unei subculturi au un corespondent si in cultura dominanta, numai cand pot fi considerate intr-o relatie opusa cu acestea atunci putem spune ca respectiva subcultura formeaza o contracultura.

                   Etnocentrism, xenocentrism si relativism cultural
1.Etnocentrismul=tendinta oricarei persoane de a valoriza propria sa cultura ca fiind superioara

-in cazul oricarei societati, are tendinta de a considera propriile modele culturale si de a se raporta la altele

2.Xenocentrsmul=atitudinea de valorizare a produselor culturale straine
-capacitatea de a lua ca referinta obiecte din alte culturi
3.Relativismul culturl=se refera  la faptul ca o societate, o cultura trebuie privita din perspectiva ei proprie
-raportarea dintre culturi trebuie sa tina intotdeauna de propria ei cultura







                  Aculturatie, acumulare, asimilare
-oamenii din comunitati si din societati diferite interactioneaza in permanent; atunci cand doua societati interactioneaza, culturile lor intra si ele in contact, caz in care sunt posibile 3 tipuri de situatii
-acestea u fost propuse de Fr. Braudel
1.Aculturatia-procesul de simbioza a unor elemente culturale difeite intr-un complex cultural
2.Acumulatia-procesul prin care doua culturi diferite ajung sa isi defineasca granite clare si sa convietuiasca prin doua populatii diferite; ambele isi pastreaza identitatea
3.Asimilarea-procesul prin care cultura unei societati este preluata in cadrul culturii dominante




Curs 4

                            Socializarea
Definitie: Socializarea este procesul prin care un individ achizitioneaza cultura societatii din care face parte.
             Este procesul care se desfasoara in orice fel de societate.
             Este un proces fundamental ca si cultura.

Exista mai multi factori care influenteaza procesul de socializare; unii dintre ei joac rolul de agenti de socializare.
~cadrul biologic:-formeaza personalitatea individului
                         - conditioneaza genetic anumite tipuri de achizitii
~mediul fizic-mediul de viata
                   -creeaza anumite compresiuni asupra personalitatii fiecaruia
~mediul cultural:-personalitate de baza (profilul de baza al personalitatii oamenilor care apartin unei anumitesocietati-R.Linton)
                       -personalitate modala-Bois
~grupurile de egali:formate din oameni care apartin unor grupe de varsta
~experienta personala

        Teorii:
1,Conceptia psihanalitica:S.Freud
-personalitatea umana are trei componente:-id partea afectiva a persoanei
                                                                 -ego produsul celor doua
                                                                 - superego partea pers in care am internalizat regulile din societate
-instinctul fundamental pt Freud este instinctul sexual:
        I. Stadiul oral (0-1 ani):actul suptului
        II.Stadiul anal (1-3 ani): copilul is controleaza functiile corpului; eliberarea unor anumite resturi reprezentand substitutul pt actul sexual.
       III.Stadiul falic (3-6 ani): copilul isi descopera organele genitale
       IV.Stadiul latent (6-14 ni):nu mai exista o manifestare ainstinctului sexual
       V. Stadiul genital: instinctul sexual functioneaza normal.

2,Conceptia lui J. Piaget
-teoria privitoare la dezvoltarea intelectuala si morala a copilului
-d.p.d.v. al dezvoltarii intelectuale exista patru stadii de dezvoltare:
      I.Stadiul senzoriomotor (o-2 ani): copilul isi formeaza senzatii si perceptii; incepe sa se miste
      II.Stadiul preoperational (2-7 ani): se achizitioneaza limbajul de baza, se formeaza abilitatile de baza de comunicare, dar nu se pot face operatii la nivel cognitiv.
     III.Stadiul operatiilor concrete (7-12 ani): copilul face operatii cognitive, dar nu face deosebire de abstract
     IV.Stadiul operatiilor abstracte: copilul incepe sa poata lucra cu abstractii

Dezvoltarea morala se face dupa trei stadii si nu tine cont de varsta:

     I.Stadiul preconventional: copilul respecta normele sociale datorita fricii de a nu fi pedepsit sau din dorinta de a fi recompensat
    II.Stadiul conventional: copilul internalizeaza normele sociale si le respecta neconditionat de eventuale sanctiuni
    III.Stadiul post-conventional :stadiu in care nu ajung toti oamenii; stadiu in care judeci relativitatea normelor


3.Teoria interactionismului
-sinele este fromat intr-un perimetru permanent intre exponent si imaginea pe care o furnizeaza ceilalti
-oamenii se raporteaza la ceilalti ca la niste oglinzi
G.H.Mead, in lucrarea sa fundamentala, "Mind, Self and Society" propune o teorie a formarii sinelui.
       I.Stadiul imitatiei: copilul imita comportamentele altora, fara ca acestea sa aiba o semnificatie pt el
~etapa altuia semnificativ: copilul ia ca si referinta comportamentele unui altuia semnificativ
-etapa in care copilul se joaca, dar nu practica un joc: play and game
~etapa altuia generalizat: copilul numai imita

         Etapele socializarii
Socializarea poate fi judecata d.p.d.v. al etapelor:
~primara:-are loc in primii ani de viata si se incheie in jurul varstei de 7 ani
              - copilul asimileaza limbajul
              -totul se petrexe in familie
~secundara: copilul asimileaza toate rolurile sociale; scoala, grupurile de egali
~continua: achizitia culturii se face pe parcursul intregii vieti; etapa ce sugereaza continuitatea

        Tipurile de socializare
1.Socializarea anticipatorie: socializarea in care ne pregatim pt rolurile pe care le vom avea
2.Resocializarea:proces in care se achizitioneaza anumite valori, norme, comportamente; se inlocuieste anumite norme, valori vechi cu unele noi, dar opuse
3.Socializarea negativa: internalizarea unor norme, valori care sunt opuse unor culturi dominante

Socializarea este infaptuita prin agenti de socializare:familia, scoala, grupurile de egali, biserica, mass-media.







Curs 5
                           Statusul si rolul

Statusul reprezinta pozitia pe care un individ o detine intr-o anumita structura sociala.
Rolul social reprezinta ansamblul de comportamente pe care il performeaza un individ in baza statusului pe care il detine.
Cu alte cuvinte exista o importanta corelatie intre status si rol, ambele presupunandu-se reciproc.
Statusul reprezinta tot ceea ce un individ asteapta de la ceilalti in baza pozitiei pe care o are, in timp ce rolul se refera la tot ce ceilalti asteapta de la un individ datorita pozitiei pe care acesta o detine.
Exista doua tipuri de statusuri:
1.Statusuri dobandite: sunt obtinute in urma unui efort; ele necesita o anumita cheltuiala de resurse din partea celui care le detine.
2.Statusurile atribuite sunt primite de un individ in afara unui efort voluntar de a le obtine
ex:statusul de cetatean, rasial, sexual

In societatea actuala majoritatea statusurilor sunt dobandite.Astfel avem doua tipuri de societati:
   a) gerontocratice: bazate pe statusuri dobandite
   b)meritocratice: bazate pe statusuri atribuite
Orice individ detine in acelasi timp mai multe statusuri.

      Indicatorii de status
Pot fi de doua feluri:
  a)voluntari: stetoscopul, ecusonul in cazul medicului
  b)involuntari: uniformele pe care anumite institurii le impun
Exista un status global pt oricare persoana, status care situational propune o anume ierarhie a statusurilor componente.
Pt a preleva statusurile in societate, statusurile folosite adesea au indicatori de status=>fiecare element care ajuta la identificarea statusului unui individ.
Indicatorul are aceasta functie doar daca real indica aceasta functie.
Indicatorii de status nu sunt obiecte ci functii pe care le intrunesc situational sau relational anumite obiecte.
Indicatorii de status:-au o functie utilitara in indicarea statusului
                              - au rol special in a limita statusurile externe
                              -sunt folositi benevol de oameni pt a evidentia un status esential
Un status nu are un rol ci un ansamblu de roluri.

       Tipologia rolurilor sociale
Rolurile sociale reprezinta ansamblul de comportamente pe care o persoana le performeaza in baza unui anumit statsu pe care il detine.
Exista doua tipuri de roluri:
      1)roluri asteptate:sunt rolurile prescrise pt un anumit status si care sunt asteptate de ceilalti sa fie performate
      2)roluri performate:roluri real performate de o persoana

E.Gorffman-parintele dramaturgiei sociale
-un rol este mai bine performat daca personalitatea individului se apropie mai mult de rol
-detinerea unui anumit rol influenteaza personalitatea individului

Exista doua situatii cauzatoare a unor discrepante majore intre rolurile asteptate si rolurile performate.Ele sunt legate tot de dificultatile de intampinare a unor roluri:
      a)conflictul de rol: apare atunci cand exist cerinte contrare presupuse de doua roluri care apartin a doua statusuri diferite pe care le detine acea persoana
      b) rolul incordat: este de fapt o varianta de conflict rol care apare la nivelul aceluiasi status, adica atunci cand exista cerinte diferite intre doua roluri presupuse de respectivul status.
Rolurile incordate, fata de conflictul de rol, nu sunt intalnite foarte frecvent, ele totusi exista si produc intotdeauna performari proaste ale rolurilor.
Exista trei tipuri de mijloace prin care oamenii incearca sa rezolve conflictele de rol si rolurile incordate:
     1.Rationalizarea: analizarea situatiei si redefinirea acesteia
     2.Compartimentarea: separarea rolurilor in sensul in care in situatii diferite oamenii incearca sa desparta statusul de rol pt a nu intra in conflict.
     3.Adjudecarea: incercarea de a delega responsabilitatea presupusa de roluri sau de unul dintre ele catre o alta persoana

            Institutiile sociale
Institutiile sociale reprezinta seturi de statusuri si de roluri atasate acestora, care contribuie la indeplinirea unor functii sau a unor nevoi sociale.
                         =modurile concrete in care oamenii desfasoara anumite activitati in societate
                         =orice practica nstituita, orice mod definit de a face ceva in societate
In functie de tipul de functie sociala pe care o indeplinesc, institutiile pot fii:politice, juridice, economice, cuturale, religioase, ale viatii private.

          Structura institutiilor sociale
Indiferent de forma in acre exista si de nivelul lor de cuprindere, orice institutie sociala presupune o serie de elemente componente:
 -set de statusuri
 -rolurile atasate acestor statusuri
 -activitati care indeplinesc anumite functii sociale
 -mijloace de indeplinire a functiilor
 -scopuri / obiective ale membrilor
 -simboluri
Exista o serie de instituii fundamentale precum familia, religia, statul.
Termenul de institutie este sinonim cu termenul de organizatie.
Institutia este mai generala, iar organizatia este un grup de oameni.
Institutia sta la baza unei organizatii.

Diferentierea institutionala: procesul prin acre dintr-o institutie apare o alta institutie.
-indicator al dezvoltarii sociale


           Institutii totale
=>reprezinta un tip special de institutii, ce au fost desemnate cu acest termen de catre Goffman.
Intitutiile totale= institutii care incearca sa monopolizeze total viata membrilor lor, care incearca sa- controleze si sa ii influenteze la nivel maximal.
-sunt institutii care au ca obiectiv central controlul total al indivizilor care fac parte din acea institutie
-ele au o putere extraordinara de modificare a personalitatii
-urmareste anihilarea tuturor statusurilor si rolurilor

                              Familia
Famila= grup de oameni care relationeaza n baza unor legaturi de sange, mariaj sau adoptie.
  *pot exista grupuri de oameni care sa aiba relatii afective puternice si care sa nu formeze o familie ="relatii fictive" sau "neamuri fictive"
Familia indeplineste o serie intreaga de functii
  1.Functia de reglementare sexuala
  2.Functia procreativa
  3.Functia de socializare
  4.Functia afectiva: orice fiinta isi gaseste echilibrul in familie
 5.Functia de statsu: principalele statusuri sunt oferite de familie
 6.Functia protectiva:toti membrii familiei sunt protejati
 7.Functia economica: uniatte economica

         Tipologia familiei
A.Familia nucleara-membrii a cel mult doua generatii (parinti-copii)
B.Familia extinsa-membrii a mai mult de doua generatii
*familia nucleara este de regula, dar nu obligatoriu, familia conjugala acre are ca scop procrearea
*familia extinsa-familia reala:familia care traieste real in aceeasi gospodarie
                       - familia teoretca: arborele genealogic

         Analiza normativa a familiei
1)Normele de incest:  norme care interzic accesul sexual la anumite femei din societate
                                 sunt legate de relatiile de rudenie si interzic relatiile sexuale intre membrii unei familii pana la a doua generatie
2)Norme de casatorie: *endogamia
                                   *exogamia
       -inainte sepractica casatoria de tip endogam
       -cele care reglementeaza nr partenerilor: *monogam
                                                                    *poligamie:-poligimie (barbat +mai multe femei)
                                                                                     -poliandrie (femeie+mai multi barbati)
                                                                                     -casatorie de grup
3)Norme de localizare a familiei:*matrilocatie
                                                 *patrilocatie
                                                 *neolocatie
4)Norme de mostenire si liniare: *matriliniaritate
                                                 *patriliniaritate
                                                 *biliniaritate

5)Norme de autoritate:gestinarea puterii in familie:*matriarhal
                                                                          *patriarhal
                                                                           *autoritate comuna
6)Normede homogamie (selectia partenerului)
     Criteriile de selectie a partenerului:-casatoria= afacere economica
                                                        - atractia reciproca dintre parteneri
                                                        - socializarea
Divortialiatea este sau nu acceptata in anumite societati.
-majoritatea divorturilor se petrec in primii 3 ani de casatorie
Factorii instabilitatii in familie: a)diferenta de varsta dintre parteneri
                                             b) socurile in familie
                                             c)dorinta unuia dintre parteneri de  atrai separat de familia extinsa
                                             d)absenta homogamiei
                                             e)dependenta de una din familia extinsa
                                             f) criza de 6 luni sau de 3 ani:-la mai putin de 6 luni partenerii nu se cunosc suficient
                                                                                         - la mai mult de 3 ani exista posibilitatea ca unul dintre parteneri sa nu fi dorit casatoria
                                           g)paternurile in familie
                                             h) femeia ramane insarcinata inainte de casatorie
Intr-o familie dinamica relatiile au anumite rezolutii:
     1afectivitatea: intimitatea creste progreziv de la inceputul relatiei si se opreste la un moment dat
      2.angajamentul creste constant si se plafoneaza mai greu
     3.pasiunea:creste dramatic apoi coboara spre zero

In lumea contemporana se inoculeaza ideea ca generatiile noi sunt mai emancipate d.p.d.v. sexual.

Alte forme de evolutie sunt:
   ~cuplul conflictual: adica un cuplu in acre conflictul a fost asumat la nivelul stilului de viata si face parte din profilul acelei familii
   ~ cuplul ritualizat: adica un cuplu in care nu mai exista real relatii specifce celor dintre soti si in care casatoria este emntinuta pt motive xterioare (religioase, economice), fiecare sot avand o viata proprie.

*casatoria de tip homosexual

*coabitrea consensuala presupune ca doua persoane sa traiasca in comun, ca o familie, i afara unei casatorii formale, insa
       -coabitare premaritala: cand doua persoane traiesc impreuna o bucata de timp, ianintea casatoriei sau in vederea unei casatorii ulterioare
        -coabitarea consensuala propriu-zisa: cand cei doi decid sa traiasca permanent in acest mod
                                         



Curs 6
                       Religia

Religia reprezinta un sistem de credinte si practici in care un grup de oameni interpreteaza lumea si totodata au un raspuns pt ceea ce considera ei ca este sacru si supranatural.
Orice religie presupune doua polaritati:-credinte
                                                          - practici (ritualuri)
Orice religie presupune o zona sacra a realitatii.
"Sacrul" reprezinta ceea ce oamenii considera ca fiind intangibil, ca impunand respect.
Sacrul a fost prima data studiat in lucrarea "Sacrul" la inceputul sec XX.
Orice religie imparte lumea in doua:-sacru
                                                     -profan
Durkheim face distnctia dintre sacru si profan.Pt el, sacrul reprezinta acele lucruri din societate care au un rol deosebit, care presupun practica in raport cu ele.
In istorie intalnim mai multe tipuri de raportari la religie:-totemismul
                                                                                  -religia cosmica
                                                                                 -religia de tip casnic
Mircea Eliade vorbeste pt prima forma de religie:
       religia cosmica= sacralitatea obiectelor din natura
                            = reprezinta un tip de raportare a omului la spatiul cosmica, la natura
In religia de tip casnic fiecare familie avea propria religie.In acest spatiu, paternul reprezenta pt ei zeul.Dupa moartea lor, erau pastrati pana la a sasea generatie fiind considerati zei.
Apare ideea de zeitate antropomofica.

Crestinismul este o religie imperiala, dura.Ea este o obedienta a oamenilor.
Religia de tip casnic a adus ideea de zeitate cu chip uman.
Religia-greaca
          -romana
Atat la greci cat si la romani zeitatile sunt obiecte:religia de tip politeist
Imperiul Roman prelua toate religiile popoarelor cucerite.
In spatiul Imperiului Roman incep sa apara diverse tipuri de religii (secte):
    ~prima secta (sec I-II i.e.n.) este o secta a evreilor, in zona Palestina: ->fariseii: cei care cazuzera la pace cu Imperiul Roman
                                                                                                             -> esenienii: cei care loveau in Imperiul Roman
Aceste secte cred intr-o religie monoteista.Este o religie care va castiga teren in Imperiul Roman.
Crestinismul, sectele, biserica corespund unui imperiu.Din sec II-III crestinismul este tolerat,In sec IV(334) Constantin cel Mare declara religie oficiala crestinismul.
Crestinismul s-a impus ca liant prncipal al statelor, liantul care a tinut in viata numeroase natiuni.
In sec XI are loc schisma dintre Biserica Catolica si Biserica Ortodoxa.Apar numeroase razboaie in interiorul crestinismului.
Max Weber denumeste 5 tipuri de religii:-catolicismul
                                                             - hinduismul
                                                             - budaismul
                                                             - iudaismul
                                                             -confucialismul-nu apartine sacralitatii
Durkheim explica fenomenul religios in lucrarea "Formele elementare ale vietii religioase".
Religia reprezinta un sistem de credinte si practici care unesc o comunitate intr-o biserica.
            ~animismul
            ~naturalismul
           ~totenismul
Totenismul este forma cea mai simpla, iar indivizii cred intr-un totem (obiect).
Animismul si naturalismul se bazeaza pe doua scheme diferite naturale: in natura exista lucruri mai puternice decat omul si care determina aparitia de prohibitie.
Animismul reprezinta credinta in "anima" (suflet); oamenii fac diferenta intre corp si suflet.
Durkheim critica naturalismul, ideea de natural si supranatural.

Teoria lui Weber care incearca sa explice mecanismul prin care o anumita religie influenteaza modul in care oamenii functioneaza in societate si impulsioneaza un anumit mod in societate.
Teza de plecare este "Orice societate pleaca de la religia pe care o are."
Din perspetiva lui Weber orice religie propune oamenilor un model despre lume, un mod de a intelege cum functioneaza societatea, raporturile dintre oameni.
Lucrarea sa fundamentala in aceasta perspectiva este "Etica protestanta si spiritul capitalismului"., o lucrare care incearca sa analizeze religia calvina si modul in care aceasta influenteaza capitalismul.Weber e preocupat sa vada modul in care religia a influentat un anumit tip de regim politic.
Religia calvinista a fost un instrument fundamental pt aparitia capitalismului.

                           Calvinismul
 ~exista un singur Dumnezeu care este: unic, intangibil si incognoscibil 
 ~Dumnezeu a hotarat soarta fiecarui om inca de la nastere
 ~ tot ceea ce e pe pamant apartine lui Dumnezeu
 ~lucrurile materiale tin de ordinea pacatului
Calvinismul s-a nascut ca reactie la catolicim.Oamenii sunt condamnati sau salvati de la bun inceput indiferent de dorinta sau alegerea lor.
Lumea fizica nu este valoroasa in sine; mai mult decat atat, tot ceea ce exista pe pamant este bogatia lui Dumnezeu.
Calvinii trebuia sa caute semnul alegerii, daca sunt salvati sau nu.Ei nu aveau voie sa consume din averea lui Dumnezeu decat strictul necesar fiindca nu era averea lor.Ideea ca trebuie consumat minimul din bogatia lui Dumnezeu se apropie de modelul capitalismului unde se consuma foarte putin.
Teoria lui Weber a fost completata intr-o alta lucrare in care se iau in considerare si alte religii.In multe privinte, aceasta teorie gaseste sprijin empiric.Societatea in care predomina protestantismul sunt mult mai dezvoltate.Chiar Weber sugereaza ca nu este o teorie care se opune marxismului.
Teoria poate fi plauzibila daca si numai daca religia ar fi singurul instrument care ar construi modelul societatii.
In secolul XX este desfiintata de multe voci.Desigur, nu poate fi negat faptul ca religia influenteaza societatea.Sistemul de credinte al unei societati propune modele de actiuni si transformarea societatii intr-o directie sau alta.
Credintele pot fi inlocuite si de cultura.Nu se poate vorbi numai de modelul calvinist in lume.Exista multe modele culturale care pot caracteriza societatea.
Daca punem la indoiala teoria lui Weber, nu punem la indoiala si principiul ei.
Fenomenul pe care l-a luat mult mai putin in calcul decat era cazul Max Weber era fenomenul secularizarii.

Secularizarea- procesul prin care intr-o societate ponderea vlorilor si a determinantilor religiosi scade in determinarea functionarii mecanismului social (scaderea ponderii religiei in viata sociala)
                      = fenomenul prin care biserica si religia sunt scoase din zona de monopol a vietii statale
Modernitatea a ajuns la cel mai inalt stadiu de dezvoltare sociala tocmai datorita secularizarii


                            Organizatii religioase

1.Biserica:-organizatia religioasa centrala dintr-o societate 
                  - este recunoscuta de catre stat
                  - se afla in relatii bune cu statul
2.Denominarea-organizatie religioasa care este acceptata de stat, dar nu este dominanta
                         - are dimensiuni mai mici
                         - este legala 
3.Secta-este cea mai mica organizatie
            -este adversara a Bisericii, uneori si a statului
            -are structura simpla
            -apare prin separatii, prin ruperi din religia dominanta
           - de regula, au o viata efemera
           - este de tip carismatic
           - alte secte cresc si se institutionalizeaza, apar reguli ale conducatorilor
          -odata cu cresterea devin mai putin critice
           - sunt in permanenta
4.Cultul-sisstem de credinte care practica anumite ritualuri
             -meditatia transcedentala

                     GRUPUL SOCIAL

Grupurile sociale sunt multimi de oameni intre care exista interactiuni directe in care se dezvolta norme, valori, scopuri comune
In sociologie exista o serie de concepte car se refera la "grupuri de oameni": multimi, organizatii, comunitate.
Grupul social este format intotdeauna dintr-un numar de indivizi intre care exista interactiuni.
Exista mai multi factori care determina nevoia oamenilor de a forma permanent grupuri si de a trai in ele: - interdependenta naturala si sociala a oamenilor
           - situatia in care ne aflam
          -apropierea
           -similaritatea indivizilor
           -compatibilitate

      Dimenisunea grupurilor 
Grupurile mari  desemneaza in realitate multimi, organizatii, comunitati sau populatii.
   -interactiunile care exista intre membrii sunt destul de diferite
  - unii cercetatori considera ca in realitate grupurile sociale nu sunt decat grupuri mici

Grupurile mici sunt considerate cel maia desea ca limita superioara numarului de 7-8 membrii
  - apare tendinta de a se forma alte structuri grupale interne prin spargerea grupului initial

      Clasificare 

1.Grupuri-primare

                -secundare
      -grupul primar ~a fost propus de catre sociologul Ch. Cooley, unul din precursorii interactionalismului 
                              ~ grupuri de tipul "fata in fata"
                              ~grupuri in care membrii comunica direct, nemijlocit
                              ~au forta persuasiva
     -grupul secundar-grupul care nu se bazeaza pe interactiuni afective
                                - grupuri de interese sau profesionale, care au in mod uzual definite scopuri precise si in care de cele mai multe ori interactiunile sunt mijlocite de instrumente

2.Grupuri-formale
                -informale
     -grupurile fromale ~au o forma prestabilita, creata in mod normal de catre o structura organizationala
                                   ~au predefinite tipurile de relatii si pozitii interne
     -grupuril informale ~apar spontan intre mai multi indivizi
                                     ~forma interactiunilor interne este dependenta doar de proprii membrii, neexistand o forma organizationala prestabilita.

Intre toate grupurile se gasesc corespondente.Grupurile informale par a fi asociate celor primare, iar cele formale celor secundare.Grupurile primare sau secundare sunt definite din prisma naturii relatiilor, in timp ce cele formale sau informale din perspectiva predeterminarii organizationale a unei forme a interactiunilor .Daca grupurile secundare pot devenii primare si invers, grupurile formale nu pot deveni informale, la fel cum nici cele informale nu pot deveni formale.


3.Grupurile-de apartenenta
                  - de referinta
    -grupurile de apartenenta ~sunt grupurile la care apartinem la un moment dat
    -grupurile de referinta  ~au o dinamica deosebit, dar au o viata scurta
                                           ~sunt grupurile din care nu facem parte, dar totusi luam ca referinta valorile, normele si / sau simbolurile acestora
Omul, ca animal, este programat genetic sa traiasca in grup.

4.Grupurile de proximitate
   ~pericolul, amenintarea: oamenii simt nevoia sa interactioneze cu alti oameni; ei se simt protejati in grup.
   ~interdependenta: nevoia de naumite persoane
Grupul exercita o presiune foarte mare asupra membrilor; nu este constientizata

             Comportamentul indivizilor in grup si in afara grupului
Apartenenta la grup ne obliga intotdeauna la anumite comportamente si anumite moduri de actiune datorita presiunilor pe care le exercita orice fel de grup asupra propriilor membrii.
Efectul de asteptare 
- a fost  descoperit de catre Bibb Latene in urma unui studiu de caz (violul din New York)
-acest efect apare in orice situatie de grup sau in situatii in care indivizii doar isi definesc astfel situatiile
-un comportament de ajutor reclamat de o anumita situatie, apare intr-un interval de timp invers proportional cu numarul celor care il pot feri
-intr-o situatie care necesita ajutorul,oamenii asteapta reactia altora pt a interveni
Efectul Ringelmann sau efectul pierderii de vreme 

-acest efect care se produce la nivelul grupurilor se refera la faptul ca intr-o sarcina de grup efortul pt rezolvarea acesteia este invers proportional cu numarul participantilor

-intr-o situatie in care munce e de tip anonim "oamenii" se vor implica invers proportional

         Conducerea grupurilor si liderii

Efectul de asteptare sugereza ca la nivelul grupurilor este semnalata nevoia unui lider.

Cercetarile au aratat ca o serie de caracteristici sunt importante pt a dobandi statutul de lider:

-experienta

-competenta de comunicare

-competenta profesionala sau de sarcina

-capacitati empatice

-personalitate puternica

-inaltimea

-forta

               Tipologia liderilor

1.Lideri-formali:ocupa o pozitie care este predefinita
           -informali: sunt cei care exercita rolul de lider intr-un context particular pe baza unor caracteristici personale
2.Lideri -de sarcina: cei care rezolva probleme
            -socioafectivi: cei care intretin atmosfera
3.Lideri-autoritati: cei acre controleaza si monopolizeaza total actul conducerii; sunt cei care isi asuma intreaga raspundere pt orice aspect al activitatilor desfasurate in grup
           -democrati: coopteaza o parte a membrilor pt luarea anumitor decizii, nu isi asuma decat partial responsabilitatea conducerii, controleaza doar partial membrii
           - "laissez-faire": lasa membrii sa actioneza aproape cum vor ei, nu intervin decat minimal in influenta acestora

           Conducere, decizie si efecte de grup
1.Dilemele sociale:
 -desemneaza situatii in care la nivelul unui grup se gestioneaza in comun o anumita resursa limitata
-apare atunci cand un membru al grupului incalca norma de consum si isi insuseste mai mult decat ceilalti
-reprezinta unul din mecanismele sociale principale care pot explica cauzele epuizarii resurselor limitate
Dilema bunurilor comune
-dilema sociala in care nu mai se pune problema consumului in comun a unor resurse, ci a contributiei colective pt a produce un bun public
2.Groupthink
-este un efect care apare in grupurile decizionale datorita presiunii pe care grupurile le exercita asupra membrilor lor
-termenul a fost propus de catre sociologul american Irving Janis
Cauzele acestui efect stau in tendinta membrilor de a se autocenzura, de a estompa atitudinile critice, de a polariza atitudinile si opiniile care sunt consonante cu politica grupului
Printre fenomenele care insotesc acest efect trebuie mentionate:
-iluzia invulnerabilitatii
-supraincrederea
-credinta absoluat in justetea cauzei
-subaprecierea adversarului
-tendinta exagerata de asumare a riscului
Exista mai multe tipuri de masuri care pot fi luate pt a preintampina acest efect:
-promovarea atitudinii critce
-impartialitatea totala a liderului
-promovara de solutii alternative
-munca in echipe decizionale paralele






Curs 8
                  ORGANIZAREA SI ORGANIZATIILE SOCIALE

Organizatia reprezint un grup de oameni care se afla in relatii de tip social care au scopui si norme definite precis si care constientizeaza regulile.
Regulile organizatiei sunt reguli stabilite intr-un cadru formal si au scopuri precise.
Institutiile desemneaza anumite tipuri de practici sociale care au o functie sociala, practici care sunt definite generic si nu au in mod necesar o dimensiune formala.
Organizatiile au in general o structura de tip formal, adica au predefinite natura si tipul de relatii dintre membrii ca si pozitiile pe care acestia pot sa le ocupe in organizatii.
La nivelul oircarei organizatii exista doua tipuri de structuri:
~ formale- organigrama
~informale- sociograma
La nivelul organigramei cat si la nivelul sociogramei se identifica anumite pozitii importante, care au capacitati persuasive in comunicare si totodata responsabilitati sau functii decizionale.
Aceasta inseamna ca in orice organizatie avem potential doua tipuri de lideri:
      ~formali: au autoritate
      ~informali: au influenta
Liderii formali detin autoritatea de adecide in baza pozitiei pe care ei o detin.
Liderii informali detin o anumita capacitate de influenta care este data de propriile capacitati de relationare  sociala si de comunicare.
Organizatiile pot fi clasificate din puncte de vedere diferite; Sociologul americam T.Parsons impartea organizatiile dupa continutul lor.:
1.Organizatii economico-productive: bunuri materiale
2.Organizatii de putere: au functii de decizie la nivelul societatii.
3.Organizatii integrative: au rol in controlul social si in socializare
4.Organizatii ale mentinerii modelelor de tip cultural

         Eficienta organizatiilor
-formalizarea este intotdeauna o conditie a cresterii eficientei organizatiilor
-organizatiile specifice modernitatii, dominate de formalizare, sunt pe departe unele dintre cele mai eficiente in istoria umanitatii
Factorii care determina eficienta organizatiilor sunt:
1.caracterul formal-formalitatea induce eficienta
2.dimensiunile optime: volumul organizatiilor  trebuie sa fie consonant cu activitatile pe care le desfasoara
3unitatea elementelor: elementele trebuie sa asigure buna functionalitate intre indivizi
4.flexibilitatea
5.calculabilitatea deciziilor/ dimensiunea rationala
6.comunicarea eficienta

                  BIROCRATIA
-tip formal
-grad ridicat de formalizare
-termenul de birocratie a fost pt prima data propus de Monsenior de Gournay pe la 1745
-termenul de birocratie este intr-un fel un barbarism pt ac provine din doua cuvinte din limbi diferite:
        "bureau"-fr. panza
        "kratos"- gr. reguli
In sec XIX Balzac a definit bitrocratia ca reprezentand "puterea uriasilor in mana pigmeilor".
Primul sociolog care a propus o analiza consistenta a birocratiei, inteleasa ca un tip de prganizare formala, a fost sociologul german Max Weber.
Pt el birocratia reprezinta modul rational de organizare a vietii sociale in modernitate.
Birocratia nu a atins nivelul, ponderea si importanta pe care o detine astazi, niciodata in istoria  premoderna.Pt Weber birocartia reprezinta un tip ideal.Tipul ideal de birocratie presupune cateva caracteristici esentiale:
1.Birocratia presupune o ierarhie de autoritate: adica de o dispunere ierarhica a pozitiilor interne, cel mai adesea intr-o formula piramidala, in care se disting functiile de tip executiv de cele de tip decizional.
2.Birocratia presupune reguli scrise pt oficiali: activitatea birocratilor se face intotdeauna in baza unor norme formale care sunt cunoscute si invocate de oficiali.
3.Birocratia se bazeaza pe functionari care sunt angajati si liberi de alte obligatii social-economice: sunt angajati permanent,; birocratul este un profesionist care se ocupa exclusiv cu activitatea din interiorul organizatiei birocratice
4.Birocratia presupune separarea activitatilor personale de cele presupuse de organizatii: birocratia impune ideea de program stabil de lucru
5.Birocratia asigura separarea functionarului atat fata de mijloacele de productie cat si fata de resurse.

              Eficienta birocratiei
Factorii fundamentali  care asigura birocratiei o eficienta ridicata sunt:
1deciziile sunt luate n baza unor criterii generale.Astfel se elimina subiectivitatea si arbitrariul la nivelul activitatilor birocratice :reguli scrise
2.se apeleaza la experti pt ca birocratia presupune profesionalizarea membrilor sai si deci se urmareste formarea unor competente speciale definite si ele normativ
3birocratii sunt platiti cu salarii (functionarul este platit de birocratie)
4.performanta birocratilor este judecata prin examinari si proceduri impersonale
5.activitatile organizatiilor birocratice sunt definite rational in baza unor scopuri precis formulate si sunt libere de cerinte personale sau ale unor grupuri exterioare aparatului birocratic.

           Probleme si disfunctionalitati ale organizatiilor de tip birocratic
Pt Robert K Merton birocratia nu are doar aspecte functionale, ci contine, chiar in bazele sale principale, anumite elemente de tip disfunctional.
Merton se refera la anumite disfunctionalitati care decurg din natura specifica organizatiilor de tip birocratic.
Principalele disfunctionalitatii potentiale ale organizatiilor birocratice sunt:
1.Pericolul antrenarii incapacitatii:
-sintagma "antrenarea incapacitatii" a fost preluata de la economistul si sociologul T.Veblen
-desemneaza procesul de supraspecializare spre care se indreapta toate birocratiile
-specializarea si profesionalizarea sunt virtuti de baza ale birocratiilor
-tendinta de supraspecializare poate sa creeze un anumit tip de dependenta de anumite modele de practici si activitati care, in anumite conditii, se pot dovedi disfunctionale
2Pericolul psihozei ocupationale:
-termenul de "psihoza ocupationala" a fost preluat si  el de Merton de la filosoful J.Dewey
-activitatile birocratice sunt dadatoare de  stres
3.Pericolul sacralizarii normelor
-se produce datorita tendintei de a sacraliza normele, de a le considera intr-o ordine a valorilor finale si nu a valorilor instrumentale ale organizatiei
4.Pericolul : spiritului de corp"
-birocratii sunt victime potentiale ale unor tendinte de formare a unui adevarat :spirit de corp", data fiind constiinta destinului comun  si a intereselor reciproce
5.Pericolul potential al relatiei cu clientul
-pericolul este alimentat nu doar de "spiritul de corp" ci si de o perceptie deformata si diferita pe care birocratul si clientul o au despre relatia lor
-birocratul se considera perfect autonom fata de client
Birocratia privata este o varianta alternativa.
Birocratia publica este controlabila prin faptul ca in varful ei sunt pusi oameni politici controlati.
Organizatia birocratica cultiva obedienta oamenilor prin sistem.





             COMUNITATILE UMANE

Comunitatile= grupuri mari de oameni care au un fond cultural comun, care se aseamana ca aspiratii si care se afla in interactiuni dar nu neaparat de cunoastere.
        Comunitati teritoriale
-sunt comunitati care locuiesc intr-un anumit teritoriu, fata de care exista o relatie de dependenta si in care distingem uzual trei zone specifice.
=prima zona este de locuire
-a doua este zona de productie
-a treia zona este data de traseele pe care se deplaseaza membrii comunitatii in primele doua zone
-sunt comunitati care confera un status obligatoriu membrilor sai
-membrii au constiinta de apartenenta si se identifica
Comunitatile sunt dependente functional de respectivul teritoriu, mai mult, dependenta fata de acesta este exprimata printr-o serie de procese speciale numite procese ecologice.
Procesele  ecologice se refera la modalitatile princare comunitatile se adapteaza la cerintele de mdeiu impuse de un teritoriu dat, ca si la procesele de adaptare si de constructie a teritoriului.
Exista mai multe tipuri de clasificari ale comunitatilor teritoriale:
~la nivel sociologic:-rurale
                             -urbane
~in functie de forma pe care o are d.p.d.v. al amplasarii:-imprastiate
                                                                                    -aliniate
~d.p.d.v. administrativ:-municipii
                                  -orase
                                  -comune suburbane
                                  -comune
                                  -sate
                                  -catune
~in functie de activitatea dominanta:-industriale
                                                     -turistice

                   Comunitatile rurale
=ansamblu de gospodari, existente intr-un mediu dat, care formeaza un tot uman, ce are capacitatea de influentare a oricaruia dintre membrii.
-conceptul de "tot uman" a fost utilizat de R.Redfield
Pt Redfield exsta cateva caracteristici de diferentiere a comunitatilor rurale de cele urbane.
1.identitate
2.de dimensiuni
3.de omogenitate
4.de autonomie
In comunitatile rurale constiinta identitatii membrilor este mult mai puternica decat in comunitatile urbane, de asemenea dimensiunile sunt mai mici.
-comunitatile rurale se caracterizeaz intotdeaune printr-o omogenitate sociala mult mai mare
e.Durkheim face distinctia intre doua tipuri de solidaritate:
~ "solidaritate mecanica" (se bazeaza pe asemanre)
~"solidaritate organica" (diferenta dintre indivizi)
F.Tonnies face distinctia dintre comuniate si societate.

              Tipologia comunitatilor rurale
Robert Redfield distinge intre tri tipuri de comunitati rurale:
1.comunitati salbatice
2.comunitati taranesti
3.comunitati agricole
Criterii:
-autosuzsitenta
-atribuirea de roluri
-gradul de cunoastere
-atitudinea fata de straini
In comunitatea salbatica autonomia este completa, autosubsiztenta este dominanta, atribuirea rolurilor se face pe criteri de rudenie, sex, varsta, gradul intercunoasterii este total, iar atitudinea fata de starini lipseste.
In comunitatea taraneasca autonomia e relativa, autosubzistenta este relativ partiala, atribuirea rolurilor se face pe criterii de grup atribuite, gradul de cunoastere este foarte mare, iar atitudinea fata de straini este partiala.
In comunitatea agricola autonomia nu exista, autosubzistenta este foarte mica, atrbuirea rolurilor se face pe principiul pietei, gradul intercunoasterii este foarte mic si nu exista refuz fata de straini.

                Comunitatile urbane
Caracteristicile care diferentiaza comunitatile urbane de cele rurale sunt:
1.volumul mare al populatiei
2.densitatea mare a activitatilor sociale
3.diviziunea sociala a muncii mult mai pronuntata
4dominanta organizarii de tip formal, comunitatile urbane fiind dominate de organizatii formale
             Momente semnificative in istoria orasului
-primele orase au aparut undeva in zona Mesopotamiei
-toate orasele cunoscute, atat la mesopotamieni, la egipteni, mai tarziu, sau la popoarele indo-europene, au avut o functie sacra
-ele au aparut ca asezari fortificate menite a proteja obiectele si locurile sacre ale unor comunitati, iar mai tarziu templele
-ele au fost destinate locuirii, doar in sensul locuirii d ecatre divinitati
-Revolutia industriala a adus mutatii semnificative
-au aparut din necesitati strict economice, de dezvoltare industriala, noi tipuri de orase, care nu au mai avut o functie administrativa sau religioasa=orasel industriale
-explozia urbana s-a produs o data cu secolul XIX si ea mai poarta numele de urbanizare

            Procese de crestere urbana
-specifice modenitatii
1.Exurbatia: proces de crestere urbana realizat prin expansiune dincolo de un teritoriu dat al orasului
2.Inurbatia:proces de crestere urbana in limitele unui teritoriu dat
-acest lucru este posibil prin revalorificrea zonelor urbane, sau prin crestere pe verticala a orasului
3.Conurbatia: proces de crester intalnit in situatiile in care doua sau mai multe orase cresc pe baza exurbatiei pana in monetul in care isi unesc granitele
-este intalnita foarte des in societatile dezvolatte
-este specifica zonelor industriale, acolo unde cresterea oraselor s-a facut constant pana la limitele altor asezari.

Megalopolisul:complex urban foarte mare, care reuneste mai multe orase de dimensiuni foarte mari, alaturi de orase mai mici si in acre traiesc mai multe zeci d emilioane de oameni
-complexe urbane gigantice care pe baza conurbatiei, de-a lungul unor cai de comunicatie, aua juns sa formeze un megalopolis.

       Modele ale dezvoltarii oraselor
-prima scoala de sociologie a orasului este Scoala de la Chicago
1.Modelul cercurilor concentrice
-considera orasul ca avand un nucleu care are functii de centru administrativ si cultural, avand si o functie speciala rezidentiala
1.1.Modelul "fuga in afara orasului"
-modelul cercurlor concentrice, aplicabil in relaitae multor orase mari, a mai produs un fenomen semnificativ in special dupa Al Doilea Razboi Mondial
-elita care locuia initial in centru, datorita unui necesar mai mare de spatiu, de conditii de locuit, ca si datorita dorintei de a trai in zone mai putin poluate, a preferat sa plece din centru si sa se mute cu tptul in afara orasului, dincolo de ultimele cercuri concentrice.
1.2.Modelul "inapoi in oras"
-fenomen care s-a manifestat datorita a doi factori:dificultatea tot mai mare a desplasarilor intraurbane si reconstructia centrlor oraselor mari
2.Modelul sectorial reprezinta al doilea tip de model de crestere urbana
-particularizare a modelului cercurilor concentrice
-cel mai raspandit model de crester urbana
3.Modelul nucleelor multiple
-se intalneste in cazurile in care mai multe orase au crescut pe baza conurbatiei, de regula dupa modelul sectorial sau al cercurilor concentrice, pana in momentul in care ele au format un singur oras de dimenisuni mai amri, care a ramas cu mai multe nuclee de origine, de regula considerate centre ale noului oras.


curs 8
                          DEVIANTA SI CONTROL SOCIAL
Devianta= orice fel de incalacre a oricarui tip de norma
Delicventa se refera la incalcarea unor norme scrise ale societatii-criminalitatea
Norme-scrise (formale)
           -nescrise (informale)
                                        Sanctiuni dure                                          Sanctiuni slabe

Norme formale                legi penale                                                 legi civile
Norme informale             morala                                                       obiceiuri

Incalcarea normelor juridice, exprimabile intodeauan in forma scrisa,reprezinta un tip special de devianta, acre poarta numele de criminalitatea.
Criminalitatea reprezinta orice incalcare a uni norme juridice scrise si se studiaza ca domeniu de sine statator.
Devianta si criminalitatea sunt studiate de o ramura a sociologiei.
Devianat trebuie diferentiata de anormalitate.
Anormalitatea este un concept care apartine psihopatologiei si se refera la comportamentele si cazurile care ies din sfera normalitatii psihice (boli psihice, handicapuri)
In sociologie se foloseste termenul de "stigmat" (Goffman) in sensul in care unele persoane pot avea atribute.
Stigmatizarea reprezinta titudinile negative dar nu este legata de incalcarea unor norme.
Criminalitatea:-fenomen universal
                     -este o chestiune relativa
                     -orice crima tine de incalcarea unei norme
Exista tipuri de criminalitate universala care se pedepseste peste tot in lume.
Primele coduri de legi au parut in Mesopotamia in urma cu 5000 ani.
In sec XVII-XVIII miscarea iluminista a inceput sa faca diferenta dintre sistemul de drept si legi.
-poti fi criminal fara sa incalci vreo lege
-poti sa nu fi criminal dar sa fii ilegal
Exista trei nivele ale deviantei:
1.nivelul individual
2.nivelul grupal
3.nivelul institutional
Devianta este o constanta in orice societate
Devianta a fost privita la inceput ca o chestiune psihologica.

                  Teorii asupra criminalitatii
       Teorii de tip biologic        
1.Teoria criminalului innascut propusa de Cesare Lombrosso
-pt Lombrosso exista o tipologie a criminalului innascut: ar roscat, frunte tesita si proemnenta, maxilar puternic, sprancene groase
2.Teoria lui W. Sheldon
-el a propus o clasificare a oamenilor d.p.d.v. al constitutiei fiizce, considerand trei tipuri umane fundamentale
          ~tipul ectomorf: tipul inalt, slab cu membre lungi
          ~tipul endomorf: tipul uman mic de staura, gras cu membre scurte
          ~tipul mesomorf: tipul atletic, puternic cu o ianltime si o greutate proportionala
-pt Sheldon tipul mesomorf este tipul uman predispus la criminalitate.
       Teorii de factura genetica
1Teoria cromozomului suplimentar propua de W. Cowen
-exista unii barbati care are un cromozom  y suplimentar
-tendinta arata ca barbatii cu un cromozom y suplimentar arata ca sunt predispusi deviantei
       Teorii de factura psihologica si psihanalitica
1.Teoria personalitatii psihopate propus ade Freud
-nu poate explica in principiu decat un tip de devianta
-societatea, chiar si pt cei agresivi are mai multe tipuri de solutii

          Abordarea sociologica a criminalitatii
-exista doua teorii clasice asupra criminalitatii, una apartinand perspectivei:-functionaliste
                                                                                                               -interactionaliste
Robert Merton a elaborat o teorie pornind de la un mecanism: pt a actiona in viat sociala ne propunem anumite scopuri iar pt a le indeplini alegem evident anumite mijloace cu ajutorul carora sa putem sa atingem obiectivele propuse.


Tipul uman                                 Scopuri                                   Mijloace
Conformistul                                 legitime                                    legitime
Inovatorul                                    legitime                                     ilegitime
Ritualistul                                    ilegitime                                     legitime
Anarhistul                                    ilegitime                                    ilegitime
Revolutionarul                            ilegitime/ legitime                   ilegitime/legitime


Conformistul- in actiunile sale isi defineste atat scopurile cat si mijloacele legitime=tip nedeviant
Inovatorul: defineste scopuri legitime, dar utilizeaza mijloace neacceptate social, inventeaza mijloace =tip deviant
Ritualistul: utilizeaza mijloace legale, scopurile actiunilor sale nu sunt legitime = tip deviant
Anarhistul nu accepta nici scopuri si nici mijloacele legale in actiunile pe care le intreprinde, este un tip clasic de devianta
Revolutionarul: in viata sociala exista posibilitatea ca normele care reglementeaz legitimitatea mijloacelor si a scopurilor sa se schimbe, tocmai datorita actiunilor deviante.

              Teoria etichetarii
-apartine perspectivei interactionaliste
-devianta este intotdeauna produsul unor etichetari, care sunt operate in baza normativitatii existente intr-o anume societate
-oamenii atribuie in viata sociala permanent etichete
-etichetarea functioneaza insa doar pe baza interactiunilor dintre oameni
-procesul de etchetare este unul continuu, etchetele avand propria dinamica; aceasta depinde de natura si volumul interactiunilor dintre oameni
-eticheta se pune atat asupra oamenilor cat si asupra faptului
-etchetarea este un proces intotdeauna contextual si situational, prin urmare inclusiv devianta are un asemenea caracter

Teoria "gulerelor albe"  propusa de E. Sutherland
-desemneaza criminalitatea persoanelor cu un nivel educational ridicat, care utilizeaza mijloace tehnice si informatice pt actiuni de tip criminal si care nu corespund sub nicio forma profilelor indicate de aceste abordari



                            CONTROLUL SOCIAL
Control social= tot sistemul prin care o societate asigura mentinerea ordinii sociale
                     =este fundamental pentru existenta oricarei societati sau comunitati

Institutii de control social difera de institutiile care au functie de control social.
Institutiile de control social: -au ca obiectiv central implicit functie centrala, realizarea controlului social:
                                                                              ex: politia, tribunalul, inchisoarea.
Institutiile care au o functie de control social: scoala, familia, mass-media, armata. 

Mecanismele prin care se realizeaza controlul social sunt multiple.
- semnalarea actelor deviante
- acordarea unui caracter public actelor de administrare a justitiei.
- promovarea mecanismelor prin care se asigura vizibilitate actelor deviante.

                 Probleme ale managementului institutiilor de control social

Exista doua probleme centrale care au preocupat specialistii: 
-asigurarea caracterului public al justitiei
-inchisoarea. 

Caracterul public al justitiei se refera la faptul ca pentru a fi utila d.p.d.v. social, administrarea justitiei ar trebui sa aiba un caracter public.
Justitia nu isi propune niciodata doar sanctionarea unor criminali, ci intotdeauna ea trebuie sa fie un proces de reafirmare si revalidare a normalitatii, un proces de potentare a increderii in norme, ea trebuie totodata sa dea satisfactie victimelor si implicit comunitatilor.
In societatea contemporana media reprezinta principalul instrument care poate da un adevarat caracter public justitiei.
Un posibil indicator al normalitatii functionarii sistemului juridic il reprezinta natura produselor mediatice care privesc fenomenele infractionale.

Inchisoarea:
-a aparut in secolul XVII , mai intai sub forma unor "case de munca", locuri unde erau stransi, izolati, totodata de societate, toti aceia care erau "anormali" ( criminali, handicapati, bolnavi incurabili, persoane foarte batrane).
-inchisorile erau in fapt adevarate universitati ale infractionalitatii.
-cei mai multi dintre cei care treceau prin aceste institutii recidivau cel mai adesea chiar mai grav.


                                 RASA SI ETNIE

Conceptul de rasa: - din biologie
                             - el provine din limba engleza, unde in Evul Mediu desemna apa care curge printr-un jgheab existent la morile de apa. 

Exista 3 tipuri de definitii ale raselor:
-morfologice: vultur plesuv
-ecologic : porumbelul de scorbura
-geografic: tigru siberian.

In societate folosim termenul de "rasa" pentru ca oamenii sunt animale, primate superioare.
Principalele 3 rase de oameni sunt: 
1. Caucaziana (albii ) 
2. Mongoloida (asiaticii) 
3. Negroida (negrii ).


Unii cercetatori considera ca trebuie sa luam in considerare inca doua tipuri de rase, desi una este pe cale de disparitie: - oceaniana (locuitorii din Oceania)
               - amerindienii (vechii locuitori ai celor doua Americi). 
Rasa este un concept social si nu biologic. Noi ne raportam la rase pe bara unor caracteristici biologice care sunt valorificate social.


                             Raportul dintre rasa si etnie
 
ETNIA se refera la grupurile de oameni care au o origine comuna, impartasesc acelasi fond cultural si vorbesc aceeasi limba. 
Diferenta princpala intre cele doua concepte rezida in natura criteriului de constructie a grupurilor de tip etnic sau rasial. Daca in cazul raselor criteriile sunt de natura biologica (valorificate social), in cazul grupurilor etnice este vorba de criterii de tip cultural (limba, stilul de viata).


                           Paternuri ale relatiilor interetnice si interrasiale

Exista mai multe paternuri ale acestor raporturi interrasiale sau/ si interetnice:

1. Genocidul : -primul patern de relationare etnica sau rasiala
                       -presupune omorarea sistematica, programatica a unei intregi populatii de catre o alta populatie (structuri de tip militar sau paramilitar). 
           ex. : exterminarea ameridienilor de catre americani.

2. Expulzarile: - alungarea unor populatii de pe propriul teritoriu de catre o alta populatie
                         - vizeaza eliberarea unor teritorii dar si pentru motive strict economice, de acaparare a bunurilor detinute de populatia expulzata.

3. Sclavia: - cea mai cunoscuta forma de sclavie : sclavia moderna americana.
                 - sclavia moderna a fost cea mai salbatica.
                 - caracterul salbatic se refera la libertatea totala a stapanului de sclav de a utiliza proprietatea (sclavul).

4. Segregatia: - se refera la izolarea unei populatii fata de alta, atat la nivel institutional, cat si la nivelul unui teritoriu dat.
                     - poate fi : voluntara: o populatie minoritara poate sa aleaga sa se izoleze singura fata de o populatie majoritara.
                                     involuntara : o populatie este obligata sa traiasca izolat fata de o alta.
                    - nu este una insa doar teritoriala, ci si una institutionala: locuri de munca, scoli, servicii publice.
                    - poate fi : de iure: de dreot, bazata pe legi
                                    de facto: independent de cadrul legal.

5. Asimilarea : -procesul prin care treptat o populatie este asimilata pe baza imprumuturilor culturale reciproce, inclusiv lingvistice.
                         - cel mai important marcator il reprezinta pierderea identitatii lingvistice de catre una din populatii
                         - indicatorul cel mai important al tolerantei interetnice sau rasiale il reprezinta mariajul interetnic sau interrasial.

Grup -minoritar
         - majoritar
-grupurile majoritare controleaza resursele dintr-o societate
-grupurile minoritare au un acces limitat la resurse
-ideea de grup majoritar si minoritar nu este legata de numarul membrulor, ci de puterea pe care o detin .


                                STEREOTIPURILE

=atribute acordate unei persoane pozitive sau negative pe baza apartenentei lor la anumite grupuri rasiale sau etnice.
-sunt utilizate doar atunci cand nu avem suficiente informatii despre o anumita persoana
-pot fi : pozitive
            negative.
-sunt rezultatul nu doar al unor tendinte caracteristice pentru o populatie, ci si al unor procese comparative existente la nivelul populatiei care utilizeaza respectivele stereotipuri. 


                              PREJUDICIU SI DISCRIMINARE

-pot fi : negative
            pozitive. 

Prejudiciul se refera la o atitudine pozitiva sau negativa pe care o avem fata de o persoana, doar in baza unor stereotipuri pe care le avem fata de grupul, categoria din care face parte respectiva persoana.

Discriminarea de refera la un tratament pe care il avem fata de cineva, doar in baza stereotipurilor.

Intre prejudiciu si discriminare exista un raport complex. Ambele procese se presupun in anumite situatii, dar au propria autonomie.   

Raport Merton : 
         
                                              Prejudiciaza                           Nu prejudiciaza 
Discrimineaza                       Bigot adevarat                       Liberal slab
Nu discrimineaza                  Bigot precaut                        Liberal puternic. 

Bigotul adevarat este cel care in raport cu o persoana, care apartinve unui anumit grup, in baza stereotipurilor, atat discrimineaza cat si prejudiciaza. 
Bigotul precaut este cel care, desi prejudiciaza, deci are anumite atitudini pozitive sau negative fata de o persoana, nu ajunge sa transpuna in comportamente aceste atitudini (deci nu discrimineaza). 
Liberalul slab este cel care deci nu prejudiciaza, totusi discrimineaza. De multe ori nu avem o opinie, sau atitudini speciale fata de o persoana, dar totusi o discriminam. Acest lucru se intampla, de regula, datorita presiunilor spre conformism pe care le resimtim in mediul social din care facem parte. 
Liberalul puternic este desigur cel care nu utilizeaza in raportarea a alte persoane nici prejudicii, nici discriminari. De regula aceste persoane nu apereaza nici cu stereotipuri.


                                 RASISM SI NATIONALISM

-ideologii care postuleaza superioritatea unor rase sau grupuri etnice, si care justifica conducerea, controlul si interventiile in raport cu rasele sau etniile mai putin dezvoltate.
-ambele reflecta o forma radicala de etnocentrism .

Rasismul, ca ideologie de raportare la membrii altor grupuri rasiale, a fost permis de cativa factori.
-Iluminismul:  a adus ideea iluminarii celor inferiori, implicit ideea unor rase sau etnii mai putin dezvoltate.
Un rol important in geneza rasismului l-au avut si teritoriile moderne asupra sufletului neamului si asupra vointei.
-orice neam are un suflet
Teoria spatiului vital: un popor mare are un suflet mare si are nevoie astfel de un teritoriu mare.

Rasismul a ajuns in secolul XX o ideologie oficiala si o practica politica prin intermediul fascismului italian si al nazismului german.
Fascismul= tip de dezidenta socialista
               - a aparut in Italia, in 1922, in urma celebrului "Mars asupra Romei", in urma caruia Musolini a preluat conducerea Italiei.
Nazismul- Hitler a ajuns la putere in Germania in 1933 si a transpus in practica ideologia rasista.
              - a reprezentat un fenomen social de proportii, care a influientat multe societati din Europa.

Nationalismul - doua tipuri de acceptiuni
         -acceptiune clasica:- aparuta odata cu promovarea politica a natiunilor in modernitate si care se refera la promovarea culturii si a intereselor nationale.
         - acceptiune legata de ideologiile si politicile prin care se afirma superioritatea si primatul interesului national, in raport cu interesele unor comunitati sau grupuri minoritare.
-se refera la o practica politica care este respinsa de legislatia internationala si considerata daunatoare pentru orice societate.






curs 9
                                     STRATIFICAREA SOCIALA
                           Stratificarea bazata pe clase

Teoria stratificarii bazata pe clase a fost propusa de Karl Marx.

Marx este unul dintre fondatorii sociologiei dar si autorul teooriei stratificarii claselor.

Marx si-a propus sa inteleaga modul in care functioneaza societatea.El foloseste termenul de "formatiune sociala economica".Elementele definitorii trebuie date de ceva care este fundamentale pentru societate.Esential este modul in care se produc acestea.Orice fornatiune social-economica este definita de un anumit mod de productie ce reprezinta tipul particular in care o formatiune isi formeaza natura specifica.

                        Moduri de productie 

1.Fortele de productie:

-formate din forta de munca si mijloace de productie

2.Relatiile de productie:

-relatii sociale care se stabilesc intre oameni prin colaborare

~forta de munca -foarte abstracta

                           -este forta care pune in miscare mijloacele de productii

~mijloacele de productie sunt obiectele muncii si materia prima

Mijloacele de productie, adica mijloacele de munca si obiectele muncii reprezinta elementele de baza in dezvoltarea unei societati.

Marx pleaca de la ideea ca relatiile de productie, cele care diferentiaza formatiunile sociale economice sunt dependente de tipul de productie asupra mijloacelor de productie.Mijloacele de productie pot fi in proprietatea unora.

Societatea este impartita in interior in baza raporturilor pe care le au unii oameni.

Clasele sociale sunt stratificarile unei societati.

Inprocesul de productie calitatea de propietar duce la o diferenta in baza raporturilor dintre indivizi.

In orice societate umana exista mai multe clase, dar numai doua sunt fundamentale:

1.Clasa proprietarilor: aristocrati, nobili

                                   -clasa dominanta

2.Clasa nepropietarilor care se fac in raporturi antagorice cu clasa propietarilor

                                   -sunt exploatati pe baza faptului ca ei nu au mijloace de productie

                                   -clasa care este in cea mai mare parte producatoare reala a fortelor de munca

Marx considera ca in orice formatiune social-economica exista mia multe clase fundamentale si ca dinamica istorica dintre clasele sociale se afla in antagonism.

Exista mai multe tipuri de formstiuni social economice.

1.Formatiunea social economica a comunei primitive

        -are un nivel foarte scazut al mijloacelor de productie si al fortei de munca

2.Formatiunea egalitara pt ca nu exista diferente de mijloace de productie (sunt comune)

        -mecanismul de dezvoltare al mijloacelor de productie

La nivelul celor doua mijloacele de productie se dezvolta constant, de aceea evolutia mijloacelor de productie din societate au un ritm constant ceea ce favorizeaza dezvoltarea.

Mijloacele de productie au un ritm mai dezvoltat decat relatiile de productie.

Relatiile sociale au o foarte mica evolutie in timp, tind sa ramana identice.De aceea in istorie exista sanse sa se ajunga la un decalaj intre mijloace si relatii de productie.Din cauza decalajului se ajunge la o revolutie sociala (schimbare a tipului de relatie de productie in care acestea sunt aduse la nivelul mijloacelor de productie).

Revolutia sociala reprezinta lupta intre clase.

In comuna primitiva s-a produs mult mai mult decat trebuia.Marx spune ca numai o parte din aceste comune si-au insusit surplusul.

Propietatea privata este un furt la origini.

Clasele din Antichitate sunt:

          -clasa stapanilor de sclavi

          -clasa sclavilor

~sclavii sunt propietatea stapanilor

~sclavii sunt clasa de exploatare

~stapanii de sclavi exploateaza forta de munca

Clasele din Evul Mediu (feudalism)

-aduce un pas spre emancipare

-dispare sclavia, iobagia (iobagul nu mai este obiectul propietatii private, dar el nu are niciun fel de mijloc de productie)

Formatiunea capitalista fata de Evul Mediu, proletarul este mult mai liber decat iobagul, fiindca forta de munca ii apartine si isi poate vinde singur.

-este independent fata de capitlism.

Capitalistul produce produse pe care le vinde.Valoarea lor trebuie sa fie mai mare decat produsul de pe piata (capitalul investit+profit).Capitalul este  format din capitalul fix si capitalul variabil.Profitul este integral insusit de catre capitalist.Capitalul constant nu creeaza profit.

Intr-un ciclu de productie, mijloacele de productie au aceeasi valoare; decat forta de munc ii schimba valoarea.

Capitalul variabil creaza profitul.Vaoarea este integral in forta de munca si doar relatia speciala asupra relatiilor de productie il face sa isi insuseasca profitul.

Capitalismul va conduce la o noua revolutie sociala in care exploatarea va f eliminata definitiv.

Disparitia propietatii private inseamna o societate fara clase sociale, care nu va face diferente, intrucat societatea va lua de la fiecare cat poate si cat are.Va fi o societate in care fiecare primeste atat cat are nevoie si munceste cat poate.

Comunismul, spune Marx, este o societate care va trece printr-o faza numita socialista.

In vremea sa, Mrax a influentat umiantatea.

Utopia de tip comunist a fost, este si va fii apreciata

                  Teoria lui Marx : repere critice 

Marx a avut acces la niste informatii limitate in vremea sa.

Comuna primitiva, gruparile au roluri importante in distribuirea puterii.

-ideea de propietate in comun; nu este comundar mai ales nu exista conceptul de propietate

-obiectele fata de care au existat nu erau obiecte ci lucruri sacre, fara utilitate majora

Sclavagismul propus de Marx ridica probleme in existenta celor doua clase.

Marx foloseste un mod de productie diferit de cel sclavagist: tributl

Sclavii sunt membrii inferiori ai familiei, doar in Grecia si Roma Antica sclavii sunt principala clasa de productie (relatia de dominatie in oras)

-ideea de obiect de propietate nu se lega doar de sclavi.

Dreeptul de propietate asupr membrilor, asupra sclavilor este un drept care functioneaza vis a vis de orice membru al familiei.

Evul Mediu este bazt pe un alt tip de stratificare sociala.

In primul rand societatea este marcata de diferentierea dintre senior si vasal (raportul dintre frati)

Raporturile dintre nobili si tarni sunt nonconflictuale.Taranii nu se afla in zona de revolutie.Impotriva nobililor revolutia vine din partea proletarilor.

Teoria marxist a avut cea mai mare critica adusa de catre comunism.

Doua din tezele fundamentalle au fost incalcate de catre comunisti.Cea mai severa critica este ac societatea comunista ar fi trebuit sa apara in Anglia unde erau cei mai multi proletari si nu in Rusia, tara cu preponderent tarani.

Comunimul a aparut diferit de prevederile lui Marx, nici intr-o tara dezvoltata si nici printr-o revolutie proletara.

Vilvredo Pareto:-a fost acuzat ca este fascist pt ca a facut o afirmatie

-el critica pe Mar

1.desi, un vis de au, o societate egalitara nu poate fi deoarece o societate trebuie sa fie stratificata

2.clasele nu pot conduce fiindca sunt grupuri de oameni mari si ca doar elitele conduc

Max Weber:-considera ca Marx a propus o teorie functionala

-criteriul propus nu este suficient

Statusul si prestigiul

-in orice societat sunt oameni care nu au de a face cu propietatea, dar care au prestigiu mai mare sau mai mic

-prestigiul ocupational are un rol foarte important in politica

-prestigiul diferit al ocupatiilor:primarul (in America, avocatul, medicul, preofesorul de colegiu

-in comunism, in Romania, ocupatiile cu prestigiu: siderurgist, ceferist, miner

Partidul in sens de politica: lumea este condusa de catre partide; dar partidele nu sunt exponenti decat ai unei clase sociale

Pulverizarea capitalului este construit de societate pe actiuni.

Teoriile din lumea contemporana se face pe alte criterii.Tocamai de aceea in lumea contemporana se urmareste sa ai venituri mari si avei.

Venitul:-banii pe care ii castiga cineva

            -conteaza pt a-ti defini un stil de viatza

           - in lumea contemporana s-a polarizat foarte mult

Din acest punct de vedere saracia este un punct de studiu de sine statator, distingem:

~saracia absoluta (reala de consum)

~saracia obiectiva (are definitii diferite)

Saracia absoluta defineste minimul de consum pt a putea supravietui

Saracia relativa reprezinta raportul dintre bogati si saraci.

Saracia este studiat pt ca societatea isi propune sa elimine saraci.