Curs 1
In secolul XVII, desi se mentine autonomia principatelor (pe care Imperiul Otoman a respectat-o) sunt semne ca incep sa fie incalcata; ceea ce inseamna ca pe plan politic se produce o instabilitate din cauza deselor schimbari de domnie
~1802- "Privatrecht" (lucrare fundamentala publicata la Viena) scrisa de Herbert Ziller
~Migail Kogalniceanu-adeptul reformelor
~Dumitrache Sturza
Nicolae Rosetti-adept al Scolii Liberale
~acestia erau reprezentanti ai elitei, boierimii si formau Partida Nationala
Pe plan politic factorul esential era legatura cu Poarta, desi s-a mentinut intotdeauna "independenta"
~cresterea obligatiilor fata de Poarta (bani, produse, respectarea anumitor reguli impuse de Imperiul Otoman-indreptare comertului spre Imperiu, proces ce a intraziat modernizarea)
~o serie de localitati de pe teritoriu nord-dunareanu erau ocupate militar de turci (Braila, Giurgiu)=>garnizoane turcesti fara legaturi cu restul tarii
~cu fiecare actiune ofensiva a lor, Rusia isi arata "dorinta" de a ajuta principatele
~principatele devin in sec XVII-XIX teatru de lupa ruso-turc
Secolul fanariot a fost unul cu multe schimbari radicale.
Situatia politica din principate a fost marcata de criza orientala (conflict intre Rusia si Turcia bazat pe dorinta Rusiei de a-si extinde teritoriul pana la Constantinopol).
~1683-asediul Vineei; punctul maim al expansiunii otomane
~1774 Pacea de la Kucik -Kainargi-articolul 16 prin care se dadea dreptul Rusiei de a urmari soarta popoarelor din principate atunci cand imprejurimile o cereua (Poarta trebuia sa asculte de Rusia).
~1812 Pacea de la Bucuresti; Basarabia este anexata de catre Rusia (semnata la Hanul lui Manuc)
~1828 Conventia de la Akerman decide ca Rusia poate mentine o administratie militara pana in 1834 cand se reia institutia domniei.
Starea economica romaneasca se mentinea cea din sec XVIII.Aceasta era compusa din 4 stari sociale:Boierimea corespunzatoare nobililor din Occident, Clerul, targovete,negustori, mestesugari si taranimea.
~titlul de boierie nu mai era ereditar ci conditionat de o anumita slujba
Dupa Razboilul Crimeei in 1856, in urma Conferintei de la Paris, principatle vor intra sub puterea colectiva a celor 7 amri puteri.
Marimea proprietatii este direct proportionala cu rangul social.Au loc reforme socilae care modernizeaza un pic aceasta structura (reforma lui Constantin Mavrocordata_
~Reforma lui Constantin Mavrocordat-Muntenia 1846
-Moldova 1849
~sursa bogatiei-productia agricola
~lipsa conditiei de igiena=>mortalitate infantila
~modul de lucru al pamantului=productie scazua
Boierii erau dependenti politic si economic de domn,
~Asezari rurale devin asezari urbane.Domul se ingrijeste ca in anumite comune sa fie traguri care sa se permanentizeze acolo=>ajung o structura urbana
Principatel nu pot sa isi vanda produsele altor trai decat atunci cand necesitatile Turciei erau satisfacute
Dupa 1829 Traile Romane isi vor putea vinde produsele oriunde dupa ce Turcia renunta la monopol.
Modernizarea este conditionata si de modernizarea rurala:se formeaza targuri dar si spatiile urbane mari se dezvolta.Apare o grija pt igiena, pt conditii mai bune de locuit.Targurile au o importanta mare mai ales in Moldova (findca acolo relieful impiedica o dezvoltare buna a agriculturii).
Se incearca, dupa modelul din Occident, o guvernare rationala (=incercarea inlaturarii sau cel putin limitarii abuzurilor) prin incercarea separarii puterilor in stat.
~1780 Alexandru Ipsilanti da :pravilniceasca Condica"-este inspirata din Dreptul Bizantin la care se adauga cutumele locale (obiceiurile pamantului); este redactata in romana si greaca
~elementul nou este ca enunta principiul autonomiei legii (printr-un departament al legilor si prin numirea in fiecare tinut al unui dregator care s averifice aplicarea legilor)
~1818-Codul lui Caragea: este inspirat din Codul Civil al lui Napoleon=>folosirea unui limbaj juridic modern
Relatarea, aplicarea, adoptarea unor Regulamente Organice in ambele principate.
~Regulamentele Organice-primul pas spre modernizare
Turcia va fi obligata sa cedeze 3 localitati:Braila, Turnu, Giugiu
Pavel Kiseleff-nobil rus care nu era de acord cu Rusia; incearca introducerea anumitor norme moderne ce nu puteau fi ntroduse in Rusia
R.O. s-a facut prin consultarea marii boierimi, a tragovetilor, a clerului cu exceptia taranimii
Prevederi: modernizarea statului dupa modelul occidental european, continuarea ideilor lui Ipslanti, Caragea
~caracter constitutional
~principiul separarii puterilor in stat
~introducerea coabitarii unei puteri centrale
Pt prima oara, puterea legiuitoare are drept in spatiul romanesc: Obsteasca Adunare
~domnul avea drept legislativ si executiv
In Tara Romaneasca, Obsteasca Adunare era compusa din mitropolitul Tari Romanesti, 20 de boieri de rang I si 18 boieri alesi de judete
Sistemul judecatoresc este alcatuit pe principiul separarii puterilor in stat, activitatea judecatorilor fiind separata de cancelaria domnului.
Domnul numea judecatorii (perfectionarea notabila-specializarea functiilor centrale prin aparitia departamentelor:dinauntru dinafara, armata, justitia, cultele).
Sefii departamentelor se reuneau intr-un consiliu numit Sfatul Administrativ; acesta il seconda pe domn in atribuirea diverselor sarcini executive.
La nivelul local se incerca instalarea unor noi autoritati; se instaura in conducerea oraselor o municipalitate.
~introducerea in orase a administriei urbane care este aleasa
~orasul era condus de un consiliu orasenesc ales prin vot censitar; presedintele acestui consiliu era numit de Guvern
In domeniul agrar sunt o serie de contradictii: domeniul feudal era transformat in proprietate agrara: taranul trebuia sa inchirieze pamantul de la proprietarul agrar (aceasta desfiintare se facea prin incalcarea drepturilor taranului)
R.O- desfiinteaza sistemul corporativ, impozitele indirecte, breslele (etnice, religioase), impozitul direct se mareste.
Reprezentativitatea R.O. er limitata.
R.O. au apropiat Tara Romaneasca de Moldova.
Dupa tratatul de la Adrianopol 1829 nu mai au loc conflicte (razboaie turco-ruse)pana la 1848.
~apar elemente de progres in mediul rural; forat de munca este gratuita
~apar morile mecanice si diverse fabric de conserve
~Gheorghe Asachi, la Iasi, infiinteaza o fabrica de hartie (utilajele sunt aduse din Germania)
~se infiinteaza fabrici de sticla, de caramida, de unelte.
~cresterea comertului (comer stabil-negustor); dar nu se poate dezvolta din cauza inexistentei unei monede unice
Bucurestiul este impartit in judete administrative (=culoare_
~pavarea strazilor
~iluminarea cu gaz
~proiectarea canalizarilor
~se deschide parcul Gradina Cismigiu
~se dezvolta orasele port pe Dunare: Galati
Pe plan politic, domnitorii au folosit aceasta perioada si pt o serie intreaga de reforme; cele mai relevante sunt cele din invatamant
1838- Gheorghe Bibescu inscarcineaza o comisie speciala pt infiintarea unor scoli
1821-Radu Golescu (boier din Muscel) infiinteaza "Scoala pentru Invatatura Copiilor Satului"
`Gheoghe Lazar-contributie remarcabila la infiintarea scolilor din Tarile Romane
~Ion Maiorescu-ctitor de scoala in Craiova
~Florian Aron (Iasi), Eftimie Murgu
Domnitorii care contribuie la modernizare sunt Barbu Stirbei:initiativa unei institutii care sa promoveze scoala "Eforia Scolilor"
Atentia organizarii unor institutii culturale=expresia formarii unor structuri culturale a caror importanat deosebita este data de modul de gandire al oamenilor vremii; intentie finalizata de a se organizat un Teatru National;
~Aparitia Teatrului Cismeaua Rosie, teatru grecesc, in care se vor juca opere cu mesaj politic (1820-"Brutus"-Voltaire)
~incercari pripite de intemeiere a teatrului romanesc; primul la Iasi in 1845 numit Teatru Mare
1828 primul cotidian in lb romana "Curierul romanesc",impreuna cu un supliment numit :Curier de ambe sexe"
In Obsteasca Adunare, in randul boierimii, a aparut dorinta de a exista "opozitia".
~apar o serie de organizatii cu caracter politic
~aceste organizatii aveau ca scop schimbarea Romaniei
~Articol aditional-impus de rusi si atasat la regulament
~primul grup opozitional:Ion Campineanu/Felix Colson
~al doilea grup opozitional Dimitrie Filipescu: emanciparea taranilor, instaurarea unei republici (N.Balcescu)
~aceste doua grupuriaveau sprijin redus
1840 anul de cotitura;opozitia se muta la Paris
romantismul revolutionar=ideologie ce respinge violenta
1826 Dinicu Golescu a infiintat societatea literara: Societatea Filarmonica care vea ca scop infiintarea unui teatru
1845 la Paris se infiinteaa Societatea Studentilor Romani (proiect politic-reforma)
Linia antirusa:C-tin a.Rosetti, fratii Bratianu (frecventau Colegiul Frantei unde l-au avut ca profesor pe Adam Michievitz)
Acestia prin activitatea si prin ideile lor intaresc caracterul european asupra romanilor.
luni, 31 octombrie 2011
duminică, 30 octombrie 2011
C.F.S.P. curs
Curs 1
Cursul are 3 parti:-Teoria generala a politicii
Puterea, obiect a stiintei politice.Procesul de institutionalizare a stiintei politice
Procesele politicii
Teoria generala a politicii
Primii care au vorbit despre politica au fost grecii.
Politica= (gr."polis"=comunitate, o comunitate in care oamenii se organizau dupa reguli si morala)= un spatiu de distribuire a resurselor (publice/private)
~filosofia-forma de reflectie dezvoltata pe un anumit nivel
~politia=institutia care aplica ordinea
Tot din "polis" provine si cuvantul "politete", respectand regulile de comportment (asumate,nu impuse) in societate.
Omul este o fiinta politica dintotdeauna (de la natura), el nu exista in afara politicii.
Oamenii se dezvolta in functie de reflexia asupr politicii :nu suntem oameni, devenim oameni.
Primii care reflecta in politca sunt numiti socratici sau filosofi clasici (Aristitel, Platon, Socrate).
1.Platon -"Republica"
"res publica"=lucru public, ceea ce este comun tuturor
~s-a pus de la inceput problema intre ceea ce este public si ceea ce este privat
~Platon presupune ca politica este un spatiu de distribuire a resurselor
~spatiul public=spatiul in care toti oamenii sunt egali, toti sunt cetateni.
~cetatenii sunt cei care influenteaza puterea
~in spatiul public nu exista diferente intre cetateni
"Ce este politica?o idee sau un lucru?"
Pt Platon, ideea este perfectiunea intruchipata iar politica este o idee=> considera ca politica este perfecta, trebuie reprodusa in lumea lucrurilor , iar oamenii nu sunt liberi in raport cu politica
~cunoasterea stiintifica=opinie
Politica este o atitudine, un mijloc prin care se pune in aplicare un plan; este un mijloc in realizarea scopurilor morale
Politica nu poate fii un scop, ci este un scop in sine.
Concilierea intre lumea ideilor si lumea lucrurilor:nemurirea sufletelor, contemplarea. (sufletele usoare se ridica la idei si la a contempla, apoi se reincarneaza si numai unii isi aduc mainte de tot-filosofii).Acestia din urma ar trebui prin urmare sa conduca lumea.
Platon este unul dintre primii consultanti din istorie ai unui dictator (antidemocrat).
Pt Platon politica nu poate fii rezultatul interactiunii dintre oameni.
2.Aristotel- "Politica"
~omul="zoonpoliticon" (animal politic)
Politica= instrument al asigurari societatii morale; actiune care pune in miscare morala
~morala presupune asigurarea binelui comun
Omul este definit de moralitate.El este caracterizat si de limbajul articulat pe care il foloseste pt definirea moralitatii.
Societatea-cosustantiala statului
Comunitatea-forma naturala de existenta.Binele comun este o condie a binelui individual
Comuitate politica si nu comunitate sociala
Politicul se refera la ceea ce este stabilit, defineste ordinea (este ceea ce rezista, ramane, nu se schimba, o idee in viziunea lui Platon) in timp ce politica se refera la competitia pt influentarea deciziei politice (se schimba, este trecatoare) si mijloacele tehnice pt atingerea unui scop.
Politicul rezista, este o reflectie asupra politicii.
Politica se refera la actiune.
Politici publice=set de masuri pt a ajunge la un anumit obiectiv; aplicare efectiva, in practica a masuilor politice
~spatiul public=intrisec legat de stat
Stiinta politica =in trecut sec XIX-o stiinta a statului avand ca obiectiv normativ sa descopere cea mai buna forma de stat, iar in prezent de la inceputul sec XX, sub influenta sociologiei, este o stiinta care studiaza puterea.
Machiavelli-elibereaza politica de morala
~este imorala pt ca obiectivele sale sunt de alta natura
Teoria contractualista-pleaca de la premisa ipotetica ce spune ca exista doua etape in evolutia omenirii:
1.Starea naturala-liber in mod absolut
2.Starea sociala-statul asigura ordinea si reglementeaza societatea
Ideea de stat dexvoltata intr-un contract apare pt ca se dezvolta economia=>duce la constitutie
~statul se angajeaza sa respecte drepturile naturale (colaboreaza cu teoria drepturilor naturale)=>pariaza impotriva abuzurilor regale-dreptul la viata, libertate, proprietate
Contractualism-rgele nu are nici o obligatie fata de Biserica, dar are fata de cetateni
-se transforma dintr-o teorie monarhica la una anti la intalnirea cu drepturile naturale
Thomas Hobbes:-ideolog englez care justifica prin contractualism la monarhia absoluta
-are o perceptie negativa despre starea naturala (=stare de razboi permanent)
-individul isi cedeaza toata libertatea monarhului
John Locke-"Al II-lea tratat despre guvernare (XVI)
-ideologul monarhiei parlamentare
-explica teoria contractualista in termeni parlamentari
-unul din primii ganditori care introduce societatea civila (stare naturala in stat, mosteneste drepturile naturale)
-introduce dreptul natural in ecuatie
-stare naturala=stare de pace, insa nu asigura proprietatea-rolul statului este asigurarea proprietatii
J.J.Rousseau(XVIII)-liberalul aparte ("Contrasocial")
-introduce conceptul de suveranitate populara
Contractul social=forma de instituire a lipsei de libertate a cetateanului care devine supus al statului (forma de sclavie)=statul limiteaza libertatea
-teoria contractualista intra in criza
John Ralwes-a existat o stare initiala in acre toti oamnenii erau ignoranti, nu stiau ce o sa li se intample, deci stabilim un acord intre noi in favoarea celui mai defavorizat
-societatea se organizeaza dupa doua principii:
1.al libertatii (toti indivizii dispun de o libertate egala cu a celorlati)
2.al inegalitatilor permise (in favoarea celor defavorizati, discriminare pozitiva)
CURS 2
Politica si puterea
Politica=element esential al vietii umane
-persoanele care se exclud din societate sunt eliminate caci atenteaza la viata politica (Aristotel)
Aristotel defineste politica drept activitate indreptata catre realizarea binelui comun sau a ordinii sociale
Definitie:Politica este o activitate care urmareste impunerea unor decizii valabile pt o comunitate umana, decizii care pot fi impuse prin forta sau persuasiune.
Stiinta politica a aparut in a doua jumatate a sec XIX(odata cu sociologia, economia, psihologia) in tari care cunosteau o dezvoltare ridicata in acest domeniu:Italia, Franta, Germania
~Italia:1869 Universitatea Bologna (institutie publica)
-in 1869 se defineste statul italian
-problema crearii unei clase administrative
~Franta:1871 Scoala Libera de Stiinte Politice
-a functionat pana in 1945 ca institutie privata,
- in 1945 Charles de Gaulle o nationalizeaza
~Germania:1871Institutul de Studii Politice
-formeaza oameni capabili sa conduca noul stat
Scopul universitatilor este formarea functionarilor.
Programa de stiinte politice:-istoria medievala
-dreptul public (drept constitutional)
-drept administrativ
-retorica (oratoria)
-istoria relatiilor internationale
Acestea exista si in ziua de astazi dar sub o alta denumire:retorica este comunicare, drept administrativ-politici publice, drept constitutional-sociologie, istoria relatiilor internationale-teoria relatiilor internationale
Oamenii creeaza institutii, si nu institutiile creeaza oameni.
Stiintele politice studiaza statul.Acestea sunt o stiinta care sa ajute la intarirea statulu.
Sociologia a demonstrat ca statul este o forma oarecare in societate.
Stiintele politice realizeaza la inceputul sec XX ca obiectul sa de cercetare nu poate fi statul si ca obiectul sau de cercetare este putere.La inceputul sec XX metodele sociologice devin instrumentele stiintei politice.
-faptul politic nu este un fapt social
Dupa al 2RM apare ONU care are rol de catalizator la nivel global.
Universitatile de stiinte politice isi dezvolta metodologia.
Stiintele politice a cunoscut 4 etape pana in prezent:
1.Etapa practica care are ca obiectiv statul; etapa corespunde celei de-a doua perioada a sec XIX si continua si un deceniu din sec XX;
2.Etapa influentei sociologice care are ca obiectiv analiza puterii; prima jumatate a sec XX
3.Etapa influentei stiintei economice: Obiectiv:analiza si optimizarea guvernarii, anii 70-80
4.Etapa autonomizarii a stiintelor politice:obiectiv:elaborare propriilor teorii, anii 90
I.Teoria sistematica, functional si teoria structurala:sub influent sociologiei; cea mai populara a fost teoria functionalista
;influenat economiei prespune alte teorii ale alegerilor rationale
II.Teoria politicilor publice:inspirata din management (1940)
1950-1960: functionarii sunt irationali si nu pot lua decizii corecte
III.Teoria neoinstitutionala pune in centrul dezvoltarii politice institutia; a fost preluata si in stiinta economica si chiar si in sociologie
Inamicii stiintelor politice sunt politicienii si jurnalistii.
Puterea=este obiectul central al stiinei politice si explica modul in acre se constituie relatiile politice intro comunitate
-se referala multimea oamenilor care locuiesc pe un teritoriu sia cestia interactioneaza
-entitate care are propria sa ratiune este superioara componentilor ei
Definitia relationala a lui Dahl:
Puterea este o relatie care se stabileste intre doua persoane sau grupuri in vederea unui scop comun
"De ce se supun oamenii cand este mai usor sa se revolte?"
-puterea presupune supunere
-puterea este o relatie asimetrica
Exista trei tipuri de conducatori:
1.Cuceritorul (nu ne putem astepta la ceva bun de la el)ameninta cu forta
2.Conducatorul legitim:regele, domnitorul
3Plebiscitar:acceptat in mod natural de comunitate
-sondajele de opinie ne ajuta sa masuram increderea in legitimitate.
-plebiscitatul o data ce va ajunge la guvernare va folosi efectiv forta pt a-si pastra locul
-oamenii se supun din interes pt a putea supravietui
Legitimitatea
-relatie care pleaca de la popor catre cei acre guverneaza
-apare in sec XIX pt a defini miscarea legitimista pt cei acre credeau ca monarhii ne sunt dati de la antura
-legitimitatea este diferita de legalitate
-exista legi care sunt ilegitime
Legitimitatea este o relatie bazata pe valori impartasite care se stabileste intre guvernati si suvernanti.
Max Weber ofera o clasificare a legitimitatii:traditionala, carismatica si rationala.
Legitimitatea justifica guvernarea, dar nu o poate continua.
Weber spune ca aceste tipuri de legitimitate nu exista in practica si doar in teorii.
Autoritate
-relatie care pleaca de la cei care guverneaza catre popor
Exista doua tipuri de autoritate
1Autoritate epistemica:autoritatea celor care stiu
-autoritatea este o relatie de supunere care functioneaza doar intr-un domeniu dat
-nimeni nu o poate contesta(decat cela care are autoritate in acel domeniu)
-autoritatea cercetatorului
2.Autoritatea deontica: autoritatea celor care dau ordine, acre impun
-aceasta este recunoscuta si acceptata
-presupune aparitia de proceduri de delegare a autoritatii
-presupune capacitatea de implementare a deciziei, de deteminare
Atat autoritatea epistemica cat si autoritatea deontica sunt personale.Autoritatea deontica este asumata intotdeauna de o persoana.
Curs 3
PUTEREA
Puterea este un complex general, natural si nu un complex genetic.
Puterea politica face parte dintre puterile institutionalizate si nu poate fi identificata inainte de aparitia statului.
Antropologia politica si cercetarea societatilor arhaice ofera o perspectiva opusa.
George Balandier a definit antropologia politica ca fiind acea disciplina care studiaza modul de organizare a puteriiin cadrul societatilor prestatale.
El vorba de doua teorii in cartea sa:
-puterea exista in toate comunitatile umane:maximalisti
-puterea apare pe o anumita perioada a comunitatii umane: minimalisti
Exista doua tipuri de putere:
-puterea asupra ta
-puterea asupra celorlati
-placerea de a domina (libdo dominanti)
-instinctul de conservare
In traditia antropologica exista doua tipuri de putere:-coercitiva
-necoercitiva
Pierre Clastres n "Societatea contra statului" face deosebire intre doua tipuri de puteri:
-putere coercitiva: frica
-putere necoercitiva: nu poate sa pedepseasca
Clastres este un antropolog de teren care descopera in jungla amazoniana sefi de trib care nu au putere coercitiva
Caracteristici ale puterii necoercitive
~Sefia: toate comunitatile au un sef
-seful este cel mai bun vorbitor al comunitatii
-seful nu primeste cadouri, el da daruri comunitatii
-seful este poligam
-seful este liderul militar al comunitatii
Instinctul de conservare asigura solidaritatea comunitara.
In studiul introductiv la "Viata fara stat" a lui J.W.Lapierre, Anton Carpinschi propune o analiza a puterii politice in perspectiva relatiei pe care societatea-comunitatea umana o are cu inovatia sociala.
Toate studiile de definire si redefinire ale puterii politice sunt direct legate de procese de institutionalizare, de control social si de centralizare a controlului social.
Din aceasta perspectiva, puterea politica este direct legata, la nivelul teoriei politice, de aparitia statului.
Puterea-individualizata
-nstitutionalizata
Exist trei tipuri de putere individualizata
1.puterea individualizata viagera:-puterea difuza, lupta pt putere creeaza o incertitudine
2.puterea individualizata ereditara: ofera stabilitate organizarii, forma incipienta de stat
3.puterea individualizata ierarhizata: face trecrea spre puterea institutionalizata, structura ierarhica de constructie:aristocratia
Puterea religioasa
Islamul este religie si ordine sociala in acelasi timp, propunand o teorie a puterii si a autoritatii in egala masura.
Dezbaterile islamice asupra puterii politice si asupra institutiei suveranitatii se suprapun dezbaterilor europene moderne cu privire la relatia dintre puterea religioasa si cea politica.
Libertatea politica este legata de putere politica.Natura, formelesi limitele libertatiipolitice sunt irect determinate de natura, forma si tipul de putere politica.Puterea politica se defineste prin intermediul a cinci caracteristici:
1.Puterea politca se aplica la societate ca intreg, de unde si globalitatea puterii politice, spre deosebire de alte tipuri de putere.Socielatea globala este o colectivitate independenta, careia puterea politica ii asigura reproducerea prin sisteme de interactiuni stabilite.
2.Puterea politica are un spatiu pe care il carmuieste, pe care il organizeaza si in care se autoreproduce in forme diferite de organizare, in functie de tipul de regim politic sau de sistem politic traditional, modern, contemporan.
3.Puterea politica actoneaza in cadrul unui mod determinat de productie si de reproductie a vietii materiale a societatii, stabilind formele de repartizare a surplusului reiesit din activitati economice pt satisfacerea cererilor sociale.
4.Puterea politica foloseste codui de comunicare ce deosebesc societatea in care actioneaza de alte societati si care asigur coordonarea activitatilor membrilor societatii.
5Puterea politic formuleaza, aplica si functioneaza in cadrul unui sistem de reguli ce stabilesc relatiile dintre indivizi, dintre acestia si diferite grupuri, institutii sociale.
Sub aspectul naturii sale, puterea politica are urmatoarele caracteristici:
1.Puterea politica este suverana, in sensul ca nu exista nici o alta putere pe acelasi teritoriu, careia sa i se supuna.
2.Puterea politica este rezultatul aliantei dintre coercitie si legitimitate in cadrul teritoriului in care actioneaza.
3.Puterea politica are o dimensiune normativa, ea stabileste valori si reguli de ordonare a sistemului de interactiuni sociale, comunitare si institutionale.
4.Puterea politica are caracteristica globalitatii.Diferentele dintre doctrina juridica si cea antropologica stau in faptul ca prima se refera la tipul de colectivitate la acre se aplica puterea politica, iar cea de-a doua se refera la acracterul puterii exercitate (institutionalizata)
5.Suveranitatea rezulta din faptul ca puterea politica se refera l intregul comunitatii in care nu exista o alta putere deasupra ei.
STATUL
Antropologia politica ofera doua perspective difeite asupra originilor statului:
1.Prima dintre acestea se refera la stat ca la o institutie care monopolizeaza accesul la violenta si gestionarea resurselor unei societati, prin intermediul a doua paturi de specialisti: preotii si functionarii aparatelor represiv-administrative
2.Cea de-a doua perspectiva este ami degraba una structurala, dand seama de tipuri de situatii diverse in care, pe un teritoriu delimitat s-au putut constitui, din nevoi speciale, institutii statele.
Trecerea de la comunitate arhaica la societate cu stat poate fi privita in termenii unui proces de aparitie a doua clase de specialisti in cadrul comunitatii:
~ clasa preotilor: care se ocupa cu intermedierea relatiei dintre divinitate si comunitate
~clasa functionarilor: care se ocupa de probleme administrative si de definirea unei ordini sociale pe care o pot apara prin intermediul unui aparat represiv (armata, politia)
Statul se institutionalizeaza cand dezvoltarea sociala si economica obliga la forme stabile de putere.
Puterea institutionala este putere ce apartine poporului si prin care se face transferul puterii de la individ la colectivitate.
Statul apare cand burghezi este puternica si se poate implica.
Analizand conceptul de stat, G.Balandier observa ca in cele mai multe definitii date acestuia sunt prezente trei elemente:
~referinta la spatiu; cadru spatial-teritorial
~consimtamantul populatiei ce traieste pe acest teritoriu
~existenta unor structuri organizatorice
NATIUNEA SI STATUL
Natiunea sugereaza unitatea constitutiva a corpului social.
Natiunea va deveni, in timp, sibolul unitatii sociale si locul suveranitatii.
Teritorialitatea este un prim elemnet care poarta incarcaturi simbolice ce ajuta la impunerea ideii de stat: spatiul de existenta al unei colectivitati se transforma in teritoriul statului national.
Teritorialitatea este intim legata de cetatenie.Statul stabileste care sunt criteriile de apartenenta la antiune si care sunt procedeele de dobandire a cetateniei.
Suveranitatea este conceputa ca atributul si semnul distinctiv al statului si desemneaza relatia politica cu un teritoriu
Natiunea este poporul care exercita suveranitatea.
Statul si natiunea devin doua fete ale aceleiasi monede, fie ca se considera ca statul a asimilat natiunea (doctrina germana juridica), fie ca natiunea a absorbit statul (doctrina juridica franceza).
Cursul are 3 parti:-Teoria generala a politicii
Puterea, obiect a stiintei politice.Procesul de institutionalizare a stiintei politice
Procesele politicii
Teoria generala a politicii
Primii care au vorbit despre politica au fost grecii.
Politica= (gr."polis"=comunitate, o comunitate in care oamenii se organizau dupa reguli si morala)= un spatiu de distribuire a resurselor (publice/private)
~filosofia-forma de reflectie dezvoltata pe un anumit nivel
~politia=institutia care aplica ordinea
Tot din "polis" provine si cuvantul "politete", respectand regulile de comportment (asumate,nu impuse) in societate.
Omul este o fiinta politica dintotdeauna (de la natura), el nu exista in afara politicii.
Oamenii se dezvolta in functie de reflexia asupr politicii :nu suntem oameni, devenim oameni.
Primii care reflecta in politca sunt numiti socratici sau filosofi clasici (Aristitel, Platon, Socrate).
1.Platon -"Republica"
"res publica"=lucru public, ceea ce este comun tuturor
~s-a pus de la inceput problema intre ceea ce este public si ceea ce este privat
~Platon presupune ca politica este un spatiu de distribuire a resurselor
~spatiul public=spatiul in care toti oamenii sunt egali, toti sunt cetateni.
~cetatenii sunt cei care influenteaza puterea
~in spatiul public nu exista diferente intre cetateni
"Ce este politica?o idee sau un lucru?"
Pt Platon, ideea este perfectiunea intruchipata iar politica este o idee=> considera ca politica este perfecta, trebuie reprodusa in lumea lucrurilor , iar oamenii nu sunt liberi in raport cu politica
~cunoasterea stiintifica=opinie
Politica este o atitudine, un mijloc prin care se pune in aplicare un plan; este un mijloc in realizarea scopurilor morale
Politica nu poate fii un scop, ci este un scop in sine.
Concilierea intre lumea ideilor si lumea lucrurilor:nemurirea sufletelor, contemplarea. (sufletele usoare se ridica la idei si la a contempla, apoi se reincarneaza si numai unii isi aduc mainte de tot-filosofii).Acestia din urma ar trebui prin urmare sa conduca lumea.
Platon este unul dintre primii consultanti din istorie ai unui dictator (antidemocrat).
Pt Platon politica nu poate fii rezultatul interactiunii dintre oameni.
2.Aristotel- "Politica"
~omul="zoonpoliticon" (animal politic)
Politica= instrument al asigurari societatii morale; actiune care pune in miscare morala
~morala presupune asigurarea binelui comun
Omul este definit de moralitate.El este caracterizat si de limbajul articulat pe care il foloseste pt definirea moralitatii.
Societatea-cosustantiala statului
Comunitatea-forma naturala de existenta.Binele comun este o condie a binelui individual
Comuitate politica si nu comunitate sociala
Politicul se refera la ceea ce este stabilit, defineste ordinea (este ceea ce rezista, ramane, nu se schimba, o idee in viziunea lui Platon) in timp ce politica se refera la competitia pt influentarea deciziei politice (se schimba, este trecatoare) si mijloacele tehnice pt atingerea unui scop.
Politicul rezista, este o reflectie asupra politicii.
Politica se refera la actiune.
Politici publice=set de masuri pt a ajunge la un anumit obiectiv; aplicare efectiva, in practica a masuilor politice
~spatiul public=intrisec legat de stat
Stiinta politica =in trecut sec XIX-o stiinta a statului avand ca obiectiv normativ sa descopere cea mai buna forma de stat, iar in prezent de la inceputul sec XX, sub influenta sociologiei, este o stiinta care studiaza puterea.
Machiavelli-elibereaza politica de morala
~este imorala pt ca obiectivele sale sunt de alta natura
Teoria contractualista-pleaca de la premisa ipotetica ce spune ca exista doua etape in evolutia omenirii:
1.Starea naturala-liber in mod absolut
2.Starea sociala-statul asigura ordinea si reglementeaza societatea
Ideea de stat dexvoltata intr-un contract apare pt ca se dezvolta economia=>duce la constitutie
~statul se angajeaza sa respecte drepturile naturale (colaboreaza cu teoria drepturilor naturale)=>pariaza impotriva abuzurilor regale-dreptul la viata, libertate, proprietate
Contractualism-rgele nu are nici o obligatie fata de Biserica, dar are fata de cetateni
-se transforma dintr-o teorie monarhica la una anti la intalnirea cu drepturile naturale
Thomas Hobbes:-ideolog englez care justifica prin contractualism la monarhia absoluta
-are o perceptie negativa despre starea naturala (=stare de razboi permanent)
-individul isi cedeaza toata libertatea monarhului
John Locke-"Al II-lea tratat despre guvernare (XVI)
-ideologul monarhiei parlamentare
-explica teoria contractualista in termeni parlamentari
-unul din primii ganditori care introduce societatea civila (stare naturala in stat, mosteneste drepturile naturale)
-introduce dreptul natural in ecuatie
-stare naturala=stare de pace, insa nu asigura proprietatea-rolul statului este asigurarea proprietatii
J.J.Rousseau(XVIII)-liberalul aparte ("Contrasocial")
-introduce conceptul de suveranitate populara
Contractul social=forma de instituire a lipsei de libertate a cetateanului care devine supus al statului (forma de sclavie)=statul limiteaza libertatea
-teoria contractualista intra in criza
John Ralwes-a existat o stare initiala in acre toti oamnenii erau ignoranti, nu stiau ce o sa li se intample, deci stabilim un acord intre noi in favoarea celui mai defavorizat
-societatea se organizeaza dupa doua principii:
1.al libertatii (toti indivizii dispun de o libertate egala cu a celorlati)
2.al inegalitatilor permise (in favoarea celor defavorizati, discriminare pozitiva)
Politica si puterea
Politica=element esential al vietii umane
-persoanele care se exclud din societate sunt eliminate caci atenteaza la viata politica (Aristotel)
Aristotel defineste politica drept activitate indreptata catre realizarea binelui comun sau a ordinii sociale
Definitie:Politica este o activitate care urmareste impunerea unor decizii valabile pt o comunitate umana, decizii care pot fi impuse prin forta sau persuasiune.
Stiinta politica a aparut in a doua jumatate a sec XIX(odata cu sociologia, economia, psihologia) in tari care cunosteau o dezvoltare ridicata in acest domeniu:Italia, Franta, Germania
~Italia:1869 Universitatea Bologna (institutie publica)
-in 1869 se defineste statul italian
-problema crearii unei clase administrative
~Franta:1871 Scoala Libera de Stiinte Politice
-a functionat pana in 1945 ca institutie privata,
- in 1945 Charles de Gaulle o nationalizeaza
~Germania:1871Institutul de Studii Politice
-formeaza oameni capabili sa conduca noul stat
Scopul universitatilor este formarea functionarilor.
Programa de stiinte politice:-istoria medievala
-dreptul public (drept constitutional)
-drept administrativ
-retorica (oratoria)
-istoria relatiilor internationale
Acestea exista si in ziua de astazi dar sub o alta denumire:retorica este comunicare, drept administrativ-politici publice, drept constitutional-sociologie, istoria relatiilor internationale-teoria relatiilor internationale
Oamenii creeaza institutii, si nu institutiile creeaza oameni.
Stiintele politice studiaza statul.Acestea sunt o stiinta care sa ajute la intarirea statulu.
Sociologia a demonstrat ca statul este o forma oarecare in societate.
Stiintele politice realizeaza la inceputul sec XX ca obiectul sa de cercetare nu poate fi statul si ca obiectul sau de cercetare este putere.La inceputul sec XX metodele sociologice devin instrumentele stiintei politice.
-faptul politic nu este un fapt social
Dupa al 2RM apare ONU care are rol de catalizator la nivel global.
Universitatile de stiinte politice isi dezvolta metodologia.
Stiintele politice a cunoscut 4 etape pana in prezent:
1.Etapa practica care are ca obiectiv statul; etapa corespunde celei de-a doua perioada a sec XIX si continua si un deceniu din sec XX;
2.Etapa influentei sociologice care are ca obiectiv analiza puterii; prima jumatate a sec XX
3.Etapa influentei stiintei economice: Obiectiv:analiza si optimizarea guvernarii, anii 70-80
4.Etapa autonomizarii a stiintelor politice:obiectiv:elaborare propriilor teorii, anii 90
I.Teoria sistematica, functional si teoria structurala:sub influent sociologiei; cea mai populara a fost teoria functionalista
;influenat economiei prespune alte teorii ale alegerilor rationale
II.Teoria politicilor publice:inspirata din management (1940)
1950-1960: functionarii sunt irationali si nu pot lua decizii corecte
III.Teoria neoinstitutionala pune in centrul dezvoltarii politice institutia; a fost preluata si in stiinta economica si chiar si in sociologie
Inamicii stiintelor politice sunt politicienii si jurnalistii.
Puterea=este obiectul central al stiinei politice si explica modul in acre se constituie relatiile politice intro comunitate
-se referala multimea oamenilor care locuiesc pe un teritoriu sia cestia interactioneaza
-entitate care are propria sa ratiune este superioara componentilor ei
Definitia relationala a lui Dahl:
Puterea este o relatie care se stabileste intre doua persoane sau grupuri in vederea unui scop comun
"De ce se supun oamenii cand este mai usor sa se revolte?"
-puterea presupune supunere
-puterea este o relatie asimetrica
Exista trei tipuri de conducatori:
1.Cuceritorul (nu ne putem astepta la ceva bun de la el)ameninta cu forta
2.Conducatorul legitim:regele, domnitorul
3Plebiscitar:acceptat in mod natural de comunitate
-sondajele de opinie ne ajuta sa masuram increderea in legitimitate.
-plebiscitatul o data ce va ajunge la guvernare va folosi efectiv forta pt a-si pastra locul
-oamenii se supun din interes pt a putea supravietui
Legitimitate si autoritate
Legitimitatea
-relatie care pleaca de la popor catre cei acre guverneaza
-apare in sec XIX pt a defini miscarea legitimista pt cei acre credeau ca monarhii ne sunt dati de la antura
-legitimitatea este diferita de legalitate
-exista legi care sunt ilegitime
Legitimitatea este o relatie bazata pe valori impartasite care se stabileste intre guvernati si suvernanti.
Max Weber ofera o clasificare a legitimitatii:traditionala, carismatica si rationala.
Legitimitatea justifica guvernarea, dar nu o poate continua.
Weber spune ca aceste tipuri de legitimitate nu exista in practica si doar in teorii.
Autoritate
-relatie care pleaca de la cei care guverneaza catre popor
Exista doua tipuri de autoritate
1Autoritate epistemica:autoritatea celor care stiu
-autoritatea este o relatie de supunere care functioneaza doar intr-un domeniu dat
-nimeni nu o poate contesta(decat cela care are autoritate in acel domeniu)
-autoritatea cercetatorului
2.Autoritatea deontica: autoritatea celor care dau ordine, acre impun
-aceasta este recunoscuta si acceptata
-presupune aparitia de proceduri de delegare a autoritatii
-presupune capacitatea de implementare a deciziei, de deteminare
Atat autoritatea epistemica cat si autoritatea deontica sunt personale.Autoritatea deontica este asumata intotdeauna de o persoana.
Curs 3
PUTEREA
Puterea este un complex general, natural si nu un complex genetic.
Puterea politica face parte dintre puterile institutionalizate si nu poate fi identificata inainte de aparitia statului.
Antropologia politica si cercetarea societatilor arhaice ofera o perspectiva opusa.
George Balandier a definit antropologia politica ca fiind acea disciplina care studiaza modul de organizare a puteriiin cadrul societatilor prestatale.
El vorba de doua teorii in cartea sa:
-puterea exista in toate comunitatile umane:maximalisti
-puterea apare pe o anumita perioada a comunitatii umane: minimalisti
Exista doua tipuri de putere:
-puterea asupra ta
-puterea asupra celorlati
-placerea de a domina (libdo dominanti)
-instinctul de conservare
In traditia antropologica exista doua tipuri de putere:-coercitiva
-necoercitiva
Pierre Clastres n "Societatea contra statului" face deosebire intre doua tipuri de puteri:
-putere coercitiva: frica
-putere necoercitiva: nu poate sa pedepseasca
Clastres este un antropolog de teren care descopera in jungla amazoniana sefi de trib care nu au putere coercitiva
Caracteristici ale puterii necoercitive
~Sefia: toate comunitatile au un sef
-seful este cel mai bun vorbitor al comunitatii
-seful nu primeste cadouri, el da daruri comunitatii
-seful este poligam
-seful este liderul militar al comunitatii
Instinctul de conservare asigura solidaritatea comunitara.
In studiul introductiv la "Viata fara stat" a lui J.W.Lapierre, Anton Carpinschi propune o analiza a puterii politice in perspectiva relatiei pe care societatea-comunitatea umana o are cu inovatia sociala.
Toate studiile de definire si redefinire ale puterii politice sunt direct legate de procese de institutionalizare, de control social si de centralizare a controlului social.
Din aceasta perspectiva, puterea politica este direct legata, la nivelul teoriei politice, de aparitia statului.
Puterea-individualizata
-nstitutionalizata
Exist trei tipuri de putere individualizata
1.puterea individualizata viagera:-puterea difuza, lupta pt putere creeaza o incertitudine
2.puterea individualizata ereditara: ofera stabilitate organizarii, forma incipienta de stat
3.puterea individualizata ierarhizata: face trecrea spre puterea institutionalizata, structura ierarhica de constructie:aristocratia
Puterea religioasa
Islamul este religie si ordine sociala in acelasi timp, propunand o teorie a puterii si a autoritatii in egala masura.
Dezbaterile islamice asupra puterii politice si asupra institutiei suveranitatii se suprapun dezbaterilor europene moderne cu privire la relatia dintre puterea religioasa si cea politica.
Libertatea politica este legata de putere politica.Natura, formelesi limitele libertatiipolitice sunt irect determinate de natura, forma si tipul de putere politica.Puterea politica se defineste prin intermediul a cinci caracteristici:
1.Puterea politca se aplica la societate ca intreg, de unde si globalitatea puterii politice, spre deosebire de alte tipuri de putere.Socielatea globala este o colectivitate independenta, careia puterea politica ii asigura reproducerea prin sisteme de interactiuni stabilite.
2.Puterea politica are un spatiu pe care il carmuieste, pe care il organizeaza si in care se autoreproduce in forme diferite de organizare, in functie de tipul de regim politic sau de sistem politic traditional, modern, contemporan.
3.Puterea politica actoneaza in cadrul unui mod determinat de productie si de reproductie a vietii materiale a societatii, stabilind formele de repartizare a surplusului reiesit din activitati economice pt satisfacerea cererilor sociale.
4.Puterea politica foloseste codui de comunicare ce deosebesc societatea in care actioneaza de alte societati si care asigur coordonarea activitatilor membrilor societatii.
5Puterea politic formuleaza, aplica si functioneaza in cadrul unui sistem de reguli ce stabilesc relatiile dintre indivizi, dintre acestia si diferite grupuri, institutii sociale.
Sub aspectul naturii sale, puterea politica are urmatoarele caracteristici:
1.Puterea politica este suverana, in sensul ca nu exista nici o alta putere pe acelasi teritoriu, careia sa i se supuna.
2.Puterea politica este rezultatul aliantei dintre coercitie si legitimitate in cadrul teritoriului in care actioneaza.
3.Puterea politica are o dimensiune normativa, ea stabileste valori si reguli de ordonare a sistemului de interactiuni sociale, comunitare si institutionale.
4.Puterea politica are caracteristica globalitatii.Diferentele dintre doctrina juridica si cea antropologica stau in faptul ca prima se refera la tipul de colectivitate la acre se aplica puterea politica, iar cea de-a doua se refera la acracterul puterii exercitate (institutionalizata)
5.Suveranitatea rezulta din faptul ca puterea politica se refera l intregul comunitatii in care nu exista o alta putere deasupra ei.
STATUL
Antropologia politica ofera doua perspective difeite asupra originilor statului:
1.Prima dintre acestea se refera la stat ca la o institutie care monopolizeaza accesul la violenta si gestionarea resurselor unei societati, prin intermediul a doua paturi de specialisti: preotii si functionarii aparatelor represiv-administrative
2.Cea de-a doua perspectiva este ami degraba una structurala, dand seama de tipuri de situatii diverse in care, pe un teritoriu delimitat s-au putut constitui, din nevoi speciale, institutii statele.
Trecerea de la comunitate arhaica la societate cu stat poate fi privita in termenii unui proces de aparitie a doua clase de specialisti in cadrul comunitatii:
~ clasa preotilor: care se ocupa cu intermedierea relatiei dintre divinitate si comunitate
~clasa functionarilor: care se ocupa de probleme administrative si de definirea unei ordini sociale pe care o pot apara prin intermediul unui aparat represiv (armata, politia)
Statul se institutionalizeaza cand dezvoltarea sociala si economica obliga la forme stabile de putere.
Puterea institutionala este putere ce apartine poporului si prin care se face transferul puterii de la individ la colectivitate.
Statul apare cand burghezi este puternica si se poate implica.
Analizand conceptul de stat, G.Balandier observa ca in cele mai multe definitii date acestuia sunt prezente trei elemente:
~referinta la spatiu; cadru spatial-teritorial
~consimtamantul populatiei ce traieste pe acest teritoriu
~existenta unor structuri organizatorice
NATIUNEA SI STATUL
Natiunea sugereaza unitatea constitutiva a corpului social.
Natiunea va deveni, in timp, sibolul unitatii sociale si locul suveranitatii.
Teritorialitatea este un prim elemnet care poarta incarcaturi simbolice ce ajuta la impunerea ideii de stat: spatiul de existenta al unei colectivitati se transforma in teritoriul statului national.
Teritorialitatea este intim legata de cetatenie.Statul stabileste care sunt criteriile de apartenenta la antiune si care sunt procedeele de dobandire a cetateniei.
Suveranitatea este conceputa ca atributul si semnul distinctiv al statului si desemneaza relatia politica cu un teritoriu
Natiunea este poporul care exercita suveranitatea.
Statul si natiunea devin doua fete ale aceleiasi monede, fie ca se considera ca statul a asimilat natiunea (doctrina germana juridica), fie ca natiunea a absorbit statul (doctrina juridica franceza).
Abonați-vă la:
Postări (Atom)